Simona Ionescu / Redactor Șef

Scandal în proiectul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Trupa Phoenix, omisă din program

Scandal în proiectul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Trupa Phoenix, omisă din program
Cu melodiile aparte și versurile pline de sens, formația Phoenix face parte din istoria muzicii românești și reprezintă, așa cum știe toată lumea, un reper în însăși istoria țării. Anul trecut, celebra formație a împlinit 60 de ani de existență. Anul acesta, în deschiderea programului cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, formația – reper nu a fost invitată.

Cunoscutul om de televiziune timișorean, Dan Negru, a publicat pe Facebook o convorbire pe care a avut-o la telefon cu Nicu Covaci, solistul și unul din fondatorii trupei Phoenix, în care acesta îi spune că strategii programului cultural, care a debutat în acest weekend la Timișoara, nu au contactat trupa de muzică rock pentru a lua parte la proiect.

„Respectul trebuie să fie o formă de atenție permanentă. M-a mâhnit aseară o discuție pe care am avut-o cu Nicu Covaci. L-am rugat să-mi permită să o înregistrez ca să v-o arăt. Sper să îndrept astfel o mare nedreptate! Nu m-aș fi gândit niciodată că legenda muzicii românești, Phoenix, emblema Timișoarei, nu a fost invitată în proiectul Timișoara Capitala Culturală Europeană. Respectul e o formă de iubire. Unde l-am pierdut?

În 2008, când Liverpool a fost Capitală Culturală Europeană, Paul Mc Cartney a susținut acolo un concert memorabil. Pentru că e de neconceput Liverpool fără Beatles, Constanța fără Hagi, Clujul fără Florin Pierisc, Oneștiul fără Nadia, Timișoara fără Phoenix. Sa recâștigam respectul! Să ieșim din apă! Nu te îneci căzând în apă. Te îneci dacă rămâi acolo“, a scris Dan Negru pe Facebook.

Ce spune Nicu Covaci

În convorbirea telefonică relatată de vedeta de televiziune, Nicu Covaci îi spune lui Dan Negru: „Nimeni nu ne-a sunat. Noi am adus folclorul străbun în prim plan, ca oamenii să se identifice și să nu uite cine sunt și de unde vin. (…) Phoenix trăiește și merge mai departe“.

Lui Dan Negru pur și simplu nu i-a venit să creadă că „nimeni nu a sunat să discute și să negocieze cu Phoenix despre proiectul ăsta“.

„Nu, iar eu nu am cerut un bani. Chiar dacă m-ar chema, nu cânt pe bani, ci cânt pentru țara mea și pentru poporul meu. Nu mai am cuvinte“, a replicat Nicu Covaci.

„Fac eu acum un apel și le spun oamenilor care gestionează proiectul ăsta, Timișoara Capitală Culturală Europeană. Phoenix trăiește. Îi rog să mă sune ca să putem trimite numărul domnului Nicu Covaci. Sunt convins că Phoenixul se va implica în proiectul ăsta“, a spus Dan Negru. „Nu ne dăm bătuți. Eu nu m-am dat bătut niciodată“, a replicat Nicu Covaci.

Trupa Phoenix, reper în istoria României

Phoenix, cunoscută în Occident ca Transsylvania Phoenix, a fost înființată în anul 1962 la Timișoara și a fost deschizătoare de drumuri în muzica adresată publicului larg în România celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea.


„Fiind inspirată de celebra trupă Beatles, membrii trupei au captat rapid atenția publicului datorită energiei lor. La acea vreme, concertele nu erau pline de mișcare și lumini precum cele de astăzi. Mai degrabă am putea să comparăm atmosfera lor cu cea din sălile de teatru. Phoenix a adus pe scenă solo-urile magice de chitară alături de energia tobelor. Și versurile erau nemaiîntâlnite până în acel moment. Putem spune că ei au fost pentru țara noastră o adevărată revoluție culturală, păstrând însă elemente din folclorul românesc”, notează Știri pentru copii.

Membrii formației au abordat numeroase subgenuri ale rock-ului. Phoenix a avut una dintre cele mai neașteptate evoluții, dând naștere subgenului rock numit etno rock, inspirat din folclorul românesc autentic”. Printre piesele populare se numără „Ştiu că mă iubeşti şi tu”, „Vremuri”, „Nebunul” și multe altele.

Sursa foto: Sorin Moraru

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre