Sfârșitul dictaturii, 1989. Informații necunoscute despre ultimele zile ale lui Nicolae Ceaușescu

Evenimentele care au avut loc în ultimele zile ale lui Nicolae Ceaușescu au evoluat într-un mod dramatic și surprinzător, dezvăluind un context extrem de tensionat și complex. Fostul ofițer de Securitate, Adrian Eugen Cristea oferă informații necunoscute despre ultimele zile ale dictatorului în cartea sa, „El și Ea. Poveștile soților Ceaușescu și ale politicienilor comuniști”, apărută la editura Evenimentul Zilei și Capital. Cristea, care a avut un rol esențial în protecția președintelui și a familiei acestuia, a detaliat comportamentele și deciziile ciudate ale lui Ceaușescu în perioada respectivă.

Începând cu 18 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a fost martor la o situație extrem de tensionată pe plan politic și social. Adrian Eugen Cristea relatează în cartea sa:

„Începând cu 17.12.1989 situația politico-socială din România, mai ales la București și Timișoara era deosebit de încordată. Informațiile ce i se prezentau aproape din oră în oră, erau explozive prin conținutul lor. Rezultă fără dubii dorința majorității cetățenilor ca Nicolae Ceaușescu și întreagă conducere a orânduirii comuniste să fie înlăturate. Aceste nemulțumiri începuseră să se manifeste prin manifestații care nu mai puteau să fie stăpânite. În ziua de 17.12.1989 Nicolae Ceaușescu se hotărăște să plece în Iran într-o vizită de stat de trei zile. A plecat singur căci Elena Ceaușescu îl înlocuia rămânând în această perioadă șef al PCR și al României. În următoarea zi, pe 18.12.1989 la orele 09.00 avionul prezidențial decolează spre Teheran unde, la aeroport, era așteptat de președintele Iranului.”

De la Teheran la Târgoviște. Cum s-a încercat salvarea regimului comunist

În această situație, Ceaușescu a ales să facă o vizită oficială în Iran, începând cu 18 decembrie, în ciuda situației extrem de dificile din țară. Vizita sa în Iran a fost privită ciudat și a ridicat multe întrebări. Cristea sugerează că unele motive posibile pentru această deplasare ar putea fi următoarele: încercarea de a recruta mercenari, ascunderea aurului sau înființarea unei bănci internaționale cu Iranul.

„De la Teheran, Nicolae Ceaușescu păstra o legătură telefonică permanentă cu soția sa, dar și cu alți oameni politici, dându-le indicații cum să acționeze. Cei din conducerea PCR se întrebau despre ce motive atât de importante îl determinaseră pe Nicolae Ceaușescu să plece în Iran? Sub aspect politic, nu avea nimic de câștigat, întrucât liderii din această țară erau potrivnici comunismului. Iar în domeniul economic, România putea oferi grâu și tractoare în schimbul petrolului. Dar aceste afaceri economice se puteau realiza și de către miniștrii de resort și ambasadă.

Pentru că nimeni nu găsea motivarea vizitei, au apărut formatorii ascunși de cauze, idei și scopuri care au și început să răspândească zvonurile în rândul celor mulți:

– S-a dus ca să obțină de la iranieni un număr mare de mercenari care să lupte în România împotriva celor 60.000 de sovietici care doreau să fie adevărați turiști prin București și prin țară. Că Ceaușescu nu mai conta pe români, căci aceștia se găseau prea mult sub influențele străine ce urmăreau să schimbe regimul politic existent;

– Știind că urmează să cadă de la putere, Nicolae Ceaușescu a dus în lăzi, cu ocazia vizitei, o mare cantitate de aur în lingouri. Pe parcursul timpului, îl va vinde și va avea o viață îmbelșugată;

– România să înființeze împreună cu Iranul o bancă importantă la nivel internațional prin care să acorde împrumuturi în valută cu dobânzi scăzute.

În seara de 21 decembrie, Ceaușescu s-a reîntors la București. A fost așteptat pe aeroport de soție și alți importanți lideri politici. Și, totuși, de ce s-a dus în Iran? N-a dat nicio explicație.”, își amintește fostul șef al Direcției a V-a Securitate și Gardă Prezidențială.

Ultimele clipe de putere ale lui Nicoale Ceaușescu

În acea zi de 21 decembrie, devenise evident că situația era de nesalvat.
„În după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, soții Ceaușescu și-au dat seama că nu mai era nimic de făcut pentru a schimba ceva. Colaboratorilor și celor din Biroul Politic nu le spusese nimic despre discuțiile secrete avute cu conducătorii statelor occidentale. Rezulta clar că acești activiști nu prezentau încredere. Deci, era suficient că știa numai el. I-a lăsat să se descurce singuri, cu credințele și bănuielile lor”, a scris Cristea.

În fața revoltelor în creștere, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost nevoiți să părăsească Bucureștiul, lipsiți de sprijinul colaboratorilor lor. După ce au fugit din capitală, au fost capturați în Târgoviște.

Pe 25 decembrie 1989, după un proces rapid și sumar, Nicolae Ceaușescu și Elena au fost condamnați la moarte. Această execuție a fost prima și ultima televizată din România și a marcat sfârșitul epocii comuniste.

Cartea „El și Ea. Poveștile soților Ceaușescu și ale politicienilor comuniști” oferă o analiză amănunțită a ultimelor zile a dictatorului Nicolae Ceaușescu. În cele din urmă, căderea brutală a lui Nicolae Ceaușescu și sfârșitul dictaturii comuniste din România au fost marcate de disperare și izolare.

Cartea este disponibilă pentru achiziționare pe site-ul edituaradecarte.ro.