Unii nu au rezistat, și s-au separat. Alții au făcut planuri de „evadare”. Unora li s-a părut amuzat și potrivit să locuiască așa intens împreună. Până la urmă, românii sunt destul de tradiționaliști și, în opinia colectivă, familia e celula societății. Iar familia înseamnă că membrii ei au trecut măcar pe la ofițerul stării civile, dacă nu și pe la biserică.
Un studiu realizat de Reveal Marketing Research arată însă că, actualmente, mai puțin de jumătate dintre români cred în căsătorie. Aproape jumătate din numărul subiecţilor – 47% – au o părere mai bună asupra căsătoriei în detrimentul concubinajului. Pentru aceștia, familia se bucură de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, iar căsătoria devine însă din ce în ce mai mult o instituţie a cărei validitate este dată de recunoașterea oficială în acte (55%) și de binecuvântarea unui preot (51%).
La ce vârste se căsătoresc românii
Studiul mai arată că vârsta ideală pentru căsătorie, în percepția românilor, se plasează cu precădere în intervalul 26 – 28 ani. Mai precis se consideră că e ideal ca o femeie să se căsătorească la vârsta de 26 de ani, iar un bărbat la 28. Conform cercetării, peste două treimi din tinerii cu vârsta cuprinsă între 24 și 35 de ani (70% ) prezintă probabilitatea cea mai mare de a se căsători în viitorul apropiat, urmați de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani (69%).
Cei care nu iau în calcul căsătoria, dar sunt totuși, într-o relație, au explicat lși care sunt piedicile care stau în calea oficializării în fața statului ( și a bisericii, după caz) a relației lor. Peste jumătate, adică 55% au menționat lipsa banilor sau a bunurilor materiale. 39% evită să se căsătorească deoarece sunt prea ocupați să facă o carieră, iar presiunea planurilor profesio9nale este mare.
Nu în ultimul rând, 44% din cei care nu se văd căsătoriți niciodată, recunosc că se tem de eșec sau de a nu face alegerea potrivită. Mai multe detalii puteți găsi citind studiul în întregime.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook