Suspinele lui Ion Iliescu, la trei decenii de la Revoluția Română: „Nu am avut o baghetă magică”

Fost preşedinte al României, unul dintre politicienii postdecembrişti cei mai controversaţi, Ion Iliescu apare tot mai rar îl ultimii ani în public. Pe blogul său a publicat în 2021 un mesaj la împlinirea a 32 de ani de la Revoluția din 1989.

„Nu am avut o baghetă magică, care să ne permită schimbarea lucrurilor peste noapte. Anii care au urmat despărțirii de ceaușism au fost ani de sacrificii, lipsuri, de schimbări economice dureroase, chiar de eșecuri. Mergeam pe un drum pe care nimeni nu mai mersese până atunci. Am reușit ceea ce ne-am propus ca obiectiv strategic, integrarea în UE și în NATO, pentru că am reușit să fim solidari în promovarea intereselor noastre, și am păstrat dialogul politic și social”, scria Ion Iliescu în decembrie 2021.

În mesajul său, fostul șef de stat amintește și de confruntările care au avut loc în stradă, dar și pe scena politică, precizând că în final au învins rațiunea și responsabilitatea față de viitorul României.
Totodată, Ion Iliescu își exprimă regretul față de evenimentele din 1989 și spune că ar fi fost bine dacă atunci s-ar fi făcut schimbarea de regim prin dialog și negociere, nu cu vărsare de sânge.

„Aduc omagiul meu tuturor celor care s-au jertfit”

„Dar regimul ceaușist a ales confruntarea cu societatea, și din această cauză am avut atâtea victime nevinovate în acele zile. Dar am învățat, atunci, o lecție: libertatea, demnitatea, democrația, sunt lucruri pentru care merită să lupți, indiferent de circumstanțe.
Aduc omagiul meu tuturor celor care s-au jertfit, civili și militari, pentru a fi liberi. Regret dispariția dintre noi a doi oameni care au reprezentat, etic și moral, un exemplu pentru ceea ce a însemnat Revoluția Română: Claudiu Iordache și Vasile Marcu”, a scris Iliescu în mesajul său. De asemenea, acesta mai precizează că doar prin solidaritate Revoluția va avea un sens și o finalitate.

„România va reuși să-și depășească problemele dacă societatea va rămâne solidară, iar democrația nu va fi golită de conținut. România este un proiect al tuturor, pentru toți. Numai așa Revoluția Română are un sens și o finalitate. Merită să ne gândim la asta, și să acționăm în consecință”.

Judecat pentru evenimentele din decembrie 1989

În vara acestui an, procurorul general al României, Gabriela Scutea a anunţat retrimiterea la instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Ion Iliescu a devenit cunoscut în timpul evenimentelor din decembrie 1989, care l-au propulsat în prim-planul vieţii politice. Acum 33 de ani, s-a aflat în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organism al puterii provizorii de stat şi, în acelaşi timp, un comandament ad-hoc având ca scop declarat „protejarea şi consolidarea victoriei Revoluţiei“.

Iliescu avea să ajungă, pe 20 mai 1990, primul preşedinte postrevoluţionar al României. În ianuarie 1990, FSN, fondat declarativ iniţial ca organism provizoriu al exercitării puterii, s-a transformat în partid politic, mişcare care a provocat proteste uriaşe. Membrii grupărilor politice istorice, Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), au susţinut mişcările de revoltă, scandalizaţi de faptul că majoritatea politicienilor din FSN, în frunte cu Ion Iliescu, făcuseră parte din eşalonul secund al fostului PCR.

În replică, Iliescu a chemat „clasele muncitoare“ să sprijine FSN împotriva „forţelor fasciste, care încearcă să destabilizeze ţara“. Acest îndemn a dus la declanşarea primei Mineriade, atunci când ortacii din Valea Jiului, conduşi de Miron Cozma, au invadat Bucureştiul şi au reprimat violent demonstraţiile opoziţiei democratice.