Telefoanele mobile din Coreea de Nord, controlate la fiecare cinci minute de oamenii lui Kim Jong Un. Dezvăluiri incredibile

În 2024, organizația de știri Daily NK a reușit să scoată din Coreea de Nord un telefon mobil, dintre cele folosite de civili. Deși pare un telefon obișnuit, dispozitivul nord-coreean face parte din eforturile dictaturii de a cenzura schimbul de informații și de a menține cetățenii în întuneric cu privire la lumea din afara statului izolat.
Telefonul demonstrează cât de mult control are Kim Jong Un asupra accesului la informație al cetățenilor săi.
Aceste telefoane modificate includ o funcție de captură de ecran „înfricoșătoare”, care monitorizează fiecare mișcare a utilizatorului, a dezvăluit o investigație realizată de BBC. Software-ul telefonului face automat o captură de ecran la fiecare cinci minute și salvează imaginile într-un dosar inaccesibil pentru utilizator, care poate fi vizualizat doar de autoritățile regimului.
Această funcție permite „echipelor de reprimare a tineretului” din Coreea de Nord să verifice dacă cetățenii caută informații interzise sau distribuie mesaje critice la adresa guvernului.
O altă caracteristică ar fi că telefonul nu permite nici măcar tastarea unor termeni populari din Coreea de Sud. De exemplu, cuvântul sud-coreean „oppa”, care înseamnă literal „frate mai mare”, dar este folosit colocvial pentru „iubit”, este automat înlocuit cu termenul „tovarăș”.
După înlocuire, telefonul afișează un avertisment de tip „Big Brother”: „Acest cuvânt poate fi folosit doar pentru a-ți descrie frații”.
De asemenea, a fost descoperit și că numele Coreei de Sud – „Nampan” – este automat editat și înlocuit cu termenul „stat marionetă”, expresia oficială a regimului pentru Coreea de Sud.
Accesul la internetul global este extrem de limitat în Coreea de Nord, iar toate mijloacele media – ziare, radio, televiziune – sunt deținute și controlate de stat.
Totuși, unele organizații sud-coreene sunt implicate într-un „război secret al informației” cu regimul opresiv. În fiecare noapte, mici radiodifuzori și organizații non-profit transmit informații peste graniță pe frecvențe radio de unde scurte și medii. De asemenea, mii de stick-uri USB și carduri micro-SD sunt introduse ilegal în Coreea de Nord în fiecare lună.
Acestea conțin muzică, seriale și filme sud-coreene, dar și informații mai riscante, precum materiale educaționale despre democrație. Scopul este de a submina narațiunea oficială a guvernului despre lumea exterioară, arătând cât de liberi, fericiți și prosperi sunt oamenii în Coreea de Sud.
Cei care își riscă viața pentru a introduce aceste informații în țară susțin că impactul asupra nord-coreenilor este real.
Sokeel Park, al cărui ONG „Liberty in North Korea” distribuie acest conținut, a declarat: „Majoritatea refugiaților nord-coreeni din ultima perioadă spun că au fost motivați să fugă și să-și riște viața datorită conținutului străin la care au avut acces”.
Ca reacție, Kim Jong Un a intensificat represiunea culturală, cu accent pe influențele sud-coreene. În timpul pandemiei, a ordonat instalarea de garduri electrice la granița cu China, îngreunând contrabanda.
În 2020, pedepsele pentru cei care consumă sau distribuie informații străine au fost înăsprite. O lege prevedea că persoanele prinse distribuind conținut străin pot fi închise sau chiar executate.
Apoi, în 2023, Kim Jong Un a declarat că este infracțiune utilizarea expresiilor sud-coreene sau vorbirea cu accent sud-coreean.
Aceste restricții au fost implementate rapid în software-ul dispozitivelor produse în țară, precum telefonul mobil strecurat afară, tocmai pentru a preveni folosirea termenilor populari din Coreea de Sud.
Martyn Williams, cercetător senior la Stimson Center din Washington, D.C., și expert în tehnologia și informarea din Coreea de Nord, afirmă:
„Smartphone-urile sunt acum parte integrantă din modul în care Coreea de Nord încearcă să îndoctrineze populația”.
Kang Gyuri, o tânără de 24 de ani care a fugit din Coreea de Nord la sfârșitul lui 2023, a declarat că așa-numitele „echipe de reprimare a tineretului” patrulează pe străzi pentru a monitoriza comportamentul tinerilor.
Ea a povestit că aceștia îi confiscau telefonul și îi verificau mesajele pentru a vedea dacă folosea termeni sud-coreeni.
De asemenea, a spus că știe despre tineri care au fost executați pentru că au fost prinși cu conținut sud-coreean pe dispozitivele lor.
Citiți și:
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook