Ultimele vești despre creșterea pensiilor în Ianuarie 2025. Ce se întâmplă cu „ordonanța trenuleț”

Ordonanța trenuleț, care așteaptă constituirea noului Guvern pentru a fi aprobată, ar putea îngheța toate veniturile pe anul viitor, inclusiv pensiile. În contextul în care 5 milioane de pensionari așteptau creșteri ale veniturilor de la 1 ianuarie 2025, ministrul muncii a vorbit despre întreaga situație. 

Simona Bucura Oprescu a fost întrebată dacă se vor îngheța pensiile, în contextul în care toată lumea aștepta indexarea de la anul. Ministrul s-a ferit să dea un răspuns clar în această privință, dând de înțeles că totul depinde de întreaga coaliție, dar și de capacitatea economică a țării. 

Ministrul Muncii nu are un răspuns privind înghețarea pensiilor

„Este o realitate faptul că am finalizat Legea 360/2023, că în 2024 tuturor românilor veniturile le-au crescut, inclusiv tuturor pensionarilor, că în 2024 românii s-au bucurat atât de majorarea de 13,8% din ianuarie, dar și de recalcularea pensiilor”, a declarat ministrul. 

Cu toate că nu a fost oferit un răspuns clar, fostul ministru al Muncii și actuala senatoare Violeta Alexandru a sugerat că înghețarea ar urma să devină realitate, conform ordonanței trenuleț de care s-a discutat în ultimele zile. 

„Sunt semnale că îngheţaţi creşterea pensiilor. Răspunsul dvs. pe care îl interpretez în sensul de a depinde de Ministerul Finanţelor şi de resursele de acolo îmi cam confirmă acest lucru”, a declarat fostul ministru. 

Liberalul Daniel Breaz susține indexarea pensiilor 

Unul dintre cei care susțin indexarea pensiilor, așa cum s-a promis, este Daniel Breaz, de la PNL. Acesta a spus și la ce ar putea să se aștepte românii, începând cu 1 ianuarie 2025. 

„Eu aș vrea să văd proiectul final al acestei ordonanțe. Apropo de anumite sporuri, care au fost înghețate, pot să vă dau un exemplu. Pentru cadrele universitare, sporul de doctor, care se raportează la salariul minim brut pe economie, este înghețat la 950 de lei brut, adică de când era salariul 1.900 de lei, de vreo trei-patru ani de zile”. 

„Din punctul meu de vedere, trebuie să ne gândim cum creștem PIB. Trebuie să ne gândim cum creștem PIB, pentru că atunci începem să ne rezolvăm problemele financiare, vom avea bani mai mulți și atunci ne vom permite să nu mai luăm împrumuturile pe care le-am luat”, a mai spus Daniel Breaz. 

România riscă să fie „nerecomandată pentru investiții” 

În ceea ce privește previziunile economice, acestea sunt sumbre, căci România se află foarte aproape de o criză economică majoră. Agenția Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului de țară la negativă, ceea ce creează posibilitatea unei retrogradări la nivelul junk, cu consecințe grave asupra economiei naționale și accesului la finanțare externă.

Practic, țara riscă să fie clasificată drept nerecomandată pentru investiții. Bugetul pe 2024 a fost elaborat considerând un un deficit de 5% din PIB. Realitatea însă sugerează un deficit mult mai mare, de 8%. Statul s-a confruntat anul acesta cu presiuni economice uriașe din cauza creșterilor de pensii și salarii, în plin an electoral.