Simona Ionescu / Redactor Șef

Unde este localizat Sinai, Muntele lui Dumnezeu. Sunt trei teorii

Unde este localizat Sinai, Muntele lui Dumnezeu. Sunt trei teorii
Muntele Sinai, sau Horeb, este menționat de 14 ori în cărțile Exodul, Leviticul și Numeri. Din punct de vedere scriptural, Sinai a fost muntele pe care Domnul i-a făcut o serie de revelații importante lui Moise și apoi israeliților, după exodul miraculos din robia egipteană.

Printre revelațiile transmise pe Muntele Sinai, considerat Muntele lui Dumnezeu se numără chemarea profetică a lui Moise de a-l elibera pe Israel din Egipt, apariția Domnului în mijlocul cutremurelor, tunderilor, fulgerelor, focului și fumului.

Dar și recitarea de către Domnul a celor Zece Porunci, apariția Domnului în fața lui Moise și a celor 70 de bătrâni ai lui Israel. Și primirea de către Moise a tablelor de piatră și instrucțiunile Domnului pentru tabernacol. Astfel, Muntele Sinai este considerat în studiile biblice ca fiind Muntele lui Dumnezeu și locul teofaniei și revelației divine. În ciuda importanței Muntelui Sinai, în narațiunea Vechiului Testament, cercetătorii biblici nu sunt de acord în ceea ce privește localizarea muntelui.

Cel puțin 20 de munți diferiți din peninsula Sinai au fost identificați ca posibile locații

O mare parte din confuzie se datorează lipsei de informații geografice în textul biblic. De exemplu, Exodul informează pur și simplu că Muntele Sinai se află în „deșertul Sinai”. Această lipsă de informații geografice este semnificativă, deoarece Muntele Sinai se afla de-a lungul traseului parcurs de copiii lui Israel după exodul lor din Egipt.

Astfel, cel puțin 20 de munți diferiți din Peninsula Sinai, Iordania și Arabia Saudită au fost identificați ca posibile locații pentru Muntele lui Dumnezeu. Cercetătorii religioși și laici se referă de obicei la trei zone geografice specifice ca locații probabile pentru Muntele Sinai: sud-estul Peninsulei Sinai, nord-vestul Peninsulei Sinai și nord-vestul Arabiei. Să analizăm pe scurt fiecare dintre aceste locații.

Peninsula Sinai de sud-est

Care e locația exactă a Muntelui Sinai

Potrivit așa-numitului traseu tradițional al Exodului, după ce israeliții au traversat Marea Roșie, au călătorit în direcția sud-est până când au ajuns la un munte identificat în mod tradițional drept Jebel Musa, care în arabă înseamnă „muntele lui Moise”.

Jebel Musa este un munte impresionant compus din piatră de granit și se ridică la 2.500 de metri deasupra nivelului mării. Asocierea tradițională a Jebel Musa cu Muntele Sinai datează cel puțin de la începutul secolului al IV-lea d.Hr., când Elena, mama lui Constantin, a ridicat o mică biserică la baza muntelui.

Prin urmare, este posibil ca prima comunitate creștină să fi făcut legătura între Jebel Musa din Peninsula Sinai și Muntele Horeb încă înainte de secolul al IV-lea d.Hr. Legătura dintre Jebel Musa și Muntele Sinai a devenit ferm stabilită atunci când conducătorul bizantin Iustinian a înlocuit biserica Elenei cu mănăstirea Sfânta Ecaterina. Acest loc a fost popularizat în filmul lui Cecil B. DeMille „Cele zece porunci”.

Nord-vestul Peninsulei Sinai

Potrivit altor cercetători, după ce au părăsit Egiptul și au traversat Marea Roșie, copiii lui Israel au călătorit în regiunea nordică a Peninsulei Sinai. Munții din această regiune identificați de obicei cu Muntele Sinai sau Horeb sunt Jebel Helal, situat la 25 de mile vest de oaza Kadesh, și Har Karkom, situat între Kadesh-barnea și Eilat.

Cercetătorii care favorizează Jebel Helal sau Har Karkom ca fiind Muntele Horeb se referă adesea la evenimentele descrise în Exodul 17 pentru a-și susține afirmația. Cu puțin timp înainte de a ajunge la Muntele Horeb, israeliții au rămas într-un loc numit Rephidim. Din cauza climei aride și a lipsei de apă de la Rephidim, Domnul i-a poruncit lui Moise să lovească stânca din Horeb, care a furnizat în mod miraculos apă pentru poporul însetat.

În urma acestei minuni, numele locului a fost schimbat în Meriba, care este un cuvânt ebraic ce înseamnă „a se plânge”. Cei care se opun localizării Muntelui Horeb în această zonă fac referire la afirmația din Deuteronom 1:2, care spune că „de la Horeb sunt unsprezece zile de drum prin muntele Seir până la Cades-Barnea”.

Deoarece Jebel Helal – pretendentul Muntelui Horeb pentru această poziție – se află la numai 25 de mile de Cades-Barnea, ceea ce nu reprezintă cu greu o călătorie de 11 zile, nu se consideră că amplasarea acestui munte este în deplină armonie cu întregul text al Vechiului Testament.

Nord-vestul Arabiei

Vechiul Testament nu oferă informații despre locația exactă a muntelui Sinai

Potrivit apostolului Pavel, un foarte bun cunoscător al Vechiului Testament și un slujitor apostolic al Domnului care a trăit cu 2.000 de ani mai aproape de evenimentul istoric, muntele Sinai este situat în Arabia. Unii cercetători au asociat Muntele Sinai cu mai mulți munți mari din regiunea de nord-vest a Arabiei Saudite, precum și cu munții de la granița sudică a Iordaniei.

Cei care preferă această regiune ca loc al Muntelui Horeb își susțin afirmația arătând că ținutul Madian, care a fost zona în care a locuit Moise după ce s-a căsătorit cu una dintre fiicele lui Ietro, se află la nord și la vest de Golful Aqaba. Adică în ceea ce este acum țara Arabiei Saudite. Ceea ce înseamnă că atunci când Moise a condus turma socrului său la muntele lui Dumnezeu, sau Sinai, acesta se afla în teritoriul arab al Madianului și nu în Peninsula Sinai.

O serie de referințe din Vechiul Testament și o referință din Noul Testament asociază Muntele Sinai, sau locuința lui Dumnezeu, cu locații din nord-vestul Arabiei și din regiunile sudice ale Iordaniei. Dar nici până în prezent nu a fost posibilă localizarea muntelui cu un anumit grad de certitudine.

În plus, textul Vechiului Testament nu oferă suficiente informații pentru a clarifica această chestiune. Se știe doar că Muntele Sinai se afla la 11 zile de călătorie de la Cades-Barnea, era situat într-un deșert numit Sinai și apostolul Pavel a spus că se afla într-o regiune denumită Arabia.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre