Simona Ionescu / Redactor Șef
S-a vorbit mulți ani despre faimoasele tuneluri subterane de sub Capitală, care ar fi fost construite pentru ca Ceaușescu să poată fugi, în caz de nevoie. Nu a fost însă cazul, căci liderul comunist a ales calea aerului și a decolat cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central, pe 22 Decembrie 1989. La ani distanță, în 2010, unul dintre „tunelurile lui Ceaușescu” a fost descoperit, chiar în clădirea Arestului Central.
Descoperirea uluitoare a fost făcută de către un polițist, alături de șeful de atunci al instituției, subcomisarul în rezervă Marian Tudor. În cartea „Dincolo de Porțile Rușinii”, subcomisarul în rezervă povestește cum a descoperit, întâmplător, tunelul ascuns după un perete fals.
Marian Tudor a povestit că totul s-a întâmplat într-o zi normală, când unul dintre polițiști, care avea obiceiul să lovească ușor pereții, a simțit că „sună a gol” pe partea cealaltă. Cei doi au coborât la subsol, iar un simplu picior a fost de ajuns pentru ca paravanul fals să cedeze.
Vizavi de locația tunelului, subcomisarul a dezvăluit că acesta s-ar afla pe lângă „aripa Catanga”, renumită pe vremea comunismului ca fiind locul de tortură unde au fost torturați și și-au pierdut viața o serie de deținuți politici care se opuneau regimului, inclusiv tineri minori.
În „Aripa Catanga” și-a găsit sfârșitul și disidentul Gheorghe Ursu, în urma bătăilor și torturilor la care a fost supus de ofițerii Securității și de deținutul Marian Clită .
Potrivit unui document înaintat ÎCCJ în dosarul morții lui Ursu, de către fiul acestuia, mutările în zona Catanga se întâmplau „când un arestat nu recunoștea fapta, în sensul dorit de anchetatori”.
Marian Tudor a povestit cum a mers prin tunelul lung de peste 1 kilometru alături de colegul lui, pentru ca la un moment dat acesta să se intersecteze cu un altul, care venea dinspre Casa Poporului și mergea spre Biblioteca Națională.
Tunelul avea 1m 60 cm înălțime, era construit din pietre, cărămizi sparte și bolovani, iar pe jos avea doar pământ. Înăuntru mirosea puternic a mucegai și, chiar dacă nu avea nicio sursă de iluminat, putea fi traversat cu ușurință. De asemenea, acesta ar avea peste 50 de ani vechime, fiind construit înainte de 1970, a povestit subcomisarul pentru Știrile PRO TV.
În urmă cu câțiva ani, istoricul Dan Fălcan explica faptul că aceste tuneluri făceau legătura de fapt între punctele cheie ale Bucureștiului: „Reţeaua pleca de la Comitetul Central spre Magazinul Muzica, Biserica Kretzulescu şi Palatul Regal. Se trecea prin ele cu barca, iar adâncimea apei era de un metru“, explica acesta.
Vizavi de tunelul din clădirea Arestului Central, Marian Tudor spune că nu exclude ca și acesta să fi făcut parte din catacombele securității: „Nu exclud, tunelul era undeva în apropierea zonei „Catanga”. Cred că am fi încăput vreo trei persoane așa, umăr lângă umăr”, a explicat subcomisarul pentru sursa citată.
Nici Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului) nu a scăpat de reminiscențele comunismului. Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, spunea acum mulți ani că sub Palatul Parlamentului se află două buncăre antiatomice şi un adăpost antiaerian.
Aceasta a vorbit atunci și despre tunelurile care s-ar afla sub imensa clădire: „Dacă în cazuri de urgenţă cineva se adăpostește în buncărele de sub Casa Poporului, trebuie să iasă de acolo într-un fel sau altul. Acesta este rostul unor tuneluri de fugă”, spunea arhitecta în 2013.
În cartea sa, subcomisarul Marian Tudor a rememorat și o serie de întâmplări cu oameni de afaceri și alte persoane celebre, care au trecut pe la Arestul Central între anii 2010-2011.
Printre ei, Sorin Ovidiu Vântu, care a nimerit în aceeași celulă cu hoțul care-i furase mașina, dar și Dan Diaconescu, căruia îi era frică de cei cu care urma să fie încarcerat, astfel că cerea ispășirea pedepsei pe holurile sau prin biroul instituției.
O altă întâmplare amintită de subcomisar este cea în care Gigi Becali l-a vizitat în birou și i-a oferit o sumă fabuloasă în bancnote de 500 de euro, ca să renoveze arestul.
De fapt, în anii aceia, au fost arestați mai mulți oameni de afaceri. Știm că unii dintre ei au dotat celulele cu frigidere și televizoare, pentru a avea parte de confort. După plecarea lor din arest, pentru economia de curent electric, frigiderele au fost scoase din celule, putând fi văzute chiar pe culoarele instituției o perioadă.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
