Vlad Voiculescu a descoperit istoria celebrului cântec „Silent Night”. N-a aflat că și Hitler l-a prelucrat
Vlad Voiculescu a descoperit istoria celebrului cântec „Silent Night” și s-a grăbit să o facă publică, să-i „culturalizeze” și pe alții. N-a aflat că și Hitler l-a prelucrat sau, dacă știa asta, a decis să omită informația pe care a descoperit-o abia acum și să dea lecția de istorie pe care a expus-o comunității sale online.
Politicianul, care ocupă funcția de vicepreședinte al USR București, este fost ministru al Sănătății în guvernele Cioloș și Cîțu (2016, 2020–2021) și actual europarlamentar. În 2023 a fost pus sub urmărire penală de DNA într-un dosar legat de achizițiile de vaccinuri anti-COVID din perioada pandemiei (peste 90 de milioane de doze, mult peste necesarul României, prejudiciul adus bugetului statului fiind de peste 1 miliard de euro).
Vlad Voiculescu a vizitat recent o localitate mică din Austria – Hallein. Nu era în plan „o lecție de istorie”, spune acesta.
„Acolo am aflat povestea unui cântec din 1818 pe care îl știm cu toții. Un cântec născut într-o Europă rănită, obosită după războaie, sărăcie și pierderi. Fără orgă, fără fast. Doar un preot tânăr, un învățător, o chitară și o nevoie profundă de liniște.
Legenda spune că orga bisericii era stricată, așa că Franz Gruber – învățător și organist la biserica din Hallein – a compus melodia astfel încât să poată fi cântată cu chitară – un lucru neobișnuit pentru muzica religioasă a vremii. Poate de aceea Silent Night nu sună deloc triumfal. Versurile, scrise de Joseph Mohr, un tânăr preot catolic, nu povestesc victorii, doar opresc zgomotul și aduc un pic de liniște.
Stille Nacht se cheamă melodia în germană. Între timp, este tradusă în peste 300 de limbi. În timpul Primului Război Mondial, în Ajunul Crăciunului din 1914, soldați germani și britanici au încetat focul temporar pe frontul de vest. Au cântat împreună „Silent Night” – fiecare în limba sa”, relatează Vlad Voiculescu într-o postare în care le urează celor care îl urmăresc „liniște de Crăciun și în aceste zile”.
Inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO din 2011, „Silent Night” („Noapte de vis”) se numără printre cele mai cunoscute colinde de Crăciun din lume.
Colindul a fost interpretat pentru prima dată în Ajunul Crăciunului din 1818, sub titlul „Stille Nacht”, în biserica Sfântul Nicolae din Oberndorf, Austria.
Versurile colindului fuseseră scrise în 1816 de preotul Joseph Mohr, inspirat de gânduri despre pace și iubire. Linia melodică a fost creată doi ani mai târziu de Franz Xaver Gruber, profesor și organist într-o localitate apropiată.

Orga bisericii din Oberndorf, fiind stricată, Mohr i-a cerut lui Gruber să compună, pentru versurile sale, o melodie simplă, potrivită pentru a fi cântată la chitară. Colindul „Silent Night” a fost astfel interpretat pentru prima dată în timpul slujbei de Crăciun, în 1818, într-un cadru restrâns și emoționant, de către cei doi creatori, alături de corul micii biserici.
Deoarece manuscrisul original a fost pierdut timp de zeci de ani, identitatea autorilor lui a fost necunoscută. Abia în 1995, când a fost găsit documentul, a fost posibil să se verifice că Mohr și Gruber au fost creatorii acestuia.
Mai târziu, versiunea în limba engleză, cea mai cunoscută astăzi, a fost publicată în 1859 de preotul John Freeman Young, din New York.
Pentru regimul nazist, Crăciunul reprezenta o dificultate majoră, întrucât Isus era evreu – un aspect incompatibil cu doctrina antisemită promovată de Adolf Hitler. În încercarea de a adapta sărbătoarea la ideologia nazistă, Führerul a ordonat rescrierea unor colinde, inclusiv „Stille Nacht”, astfel încât referințele religioase să fie eliminate și înlocuite cu elogii aduse lui Adolf Hitler și Germaniei naziste.
Această versiune modificată a colindului nu a fost o simplă curiozitate, ci a fost cântată în timpul Crăciunului în Germania și în teritoriile ocupate de Al Treilea Reich, în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Strategia făcea parte dintr-un plan mai amplu de transformare a sărbătorilor religioase în instrumente de propagandă și control social.

După preluarea puterii în 1933, naziștii au trecut la o politică mai agresivă. Cântecele de Crăciun au fost un element-cheie în această strategie, deoarece erau cântate atât în spațiul privat, cât și în cel public. Astfel, între 1920 și 1945, zeci de colinde au fost rescrise sau create pentru a promova ideologia nazistă. „Silent Night”, extrem de popular în spațiul german, a devenit una dintre principalele ținte. Versurile modificate sunau așa:
„Noapte fericită, noapte fericită / Toată lumea doarme / Printre stelele care-și răspândesc lumina / Doar Cancelarul rămâne de pază / Veghând și protejând viitorul Germaniei / Noapte fericită, noapte fericită / Adolf Hitler este vedeta Germaniei / Și ne arată măreția / Și ne dă lumină / Și ne dă lumină.”

Ca reacție, liderii Aliaților au reafirmat simbolic sensul original al colindului. În 1941, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill au cântat versiunea tradițională a piesei, după o întâlnire oficială la Casa Albă.
De-a lungul timpului, „Silent Night” s-a răspândit dintr-un mic sat austriac în întreaga lume, devenind un simbol universal al păcii. Este remarcabil momentul armistițiului de Crăciun din 1914, când soldați din tabere opuse au cântat colindul împreună, a contribuit decisiv la faima sa. Tradus în 300 de limbi, colindul a cucerit lumea și a determinat UNESCO să îl includă pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității în urmă cu 14 ani.
Foto: Facebook
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook