Este aproape imposibil să nu avem perioade de stres în vremurile acestea. Ne afectează restricțiile din pandemie,grijile, banii, locul de muncă. Pe termen lung, sănătatea va avea însă de suferit dacă nu luăm măsuri.

Stresul te poate îmbolnăvi. Ajunge să ne îmbolnăvească trupul şi mintea

Stresul s-a intensificat după ce a început pandemia. Chiar și înainte, eram îngrijorați de locul de muncă, de certurile în familie, problemele cu banii, doliul și multe altele.

Stresul ajunge să ne îmbolnăvească trupul şi mintea. Este dovedit faptul că stresul provoacă tulburări organice şi funcţionale, mai ales la nivelul sistemului digestiv. În momente stresante, multe persoane se pot confrunta cu senzaţia de nod în stomac, cu balonare şi nevoia urgentă de a merge la toaletă.

Pe termen lung, stresul poate duce la apariţia multor complicaţii gastrointestinal. Sau, le poate agrava pe cele existente: boala inflamatoare intestinală, sindromul de colon iritabil, refluxul gastroesofagian şi ulcerul gastroduodenal.

Dacă stresul devine cronic, se instalează cu uşurinţă epuizarea sau suprasolicitarea (aşa-numitul „burn out”). Această stare este însoţită de insomnii, somnolenţă pe parcursul zilei, oboseală, dureri musculare sau articulare. Persoana afectată devine iritabilă, agitată, nervoasă, are greutăţi de concentrare sau de memorare.

Se poate ajunge şi la deprimare sau la depresie. Unele studii au arătat că stresul pe perioade lungi poate induce schimbări la nivelul structurii cerebrale.

Şi pielea are de suferit din cauza stresului

Unele afecţiuni dermatologice pot fi declanşate sau agravate de stres. Herpesul, psoriazisul, acneea, cuperoza, vitiligo, dermatita seboreică şi cea atopică, precum şi eczema se pot agrava în perioadele stresante. Reacţiile antiinflamatoare manifestate prin eczemă sau roşeaţă pot fi puse pe seama modificărilor induse de stres. Un alt efect este paloarea pielii, care este favoritzată de vasoconstricţia vaselor sub efectul hormonilor stresului.

Stresul induce o serie de modificări în organism care pot favoriza apariţia bolilor cardiovasculare. Astfel, apar bătăile mai rapide ale inimii, îngustarea arterelor, reducerea volumului sangvin şi tendinţa sângelui de a se coagula mai repede. Stresul pe perioade îndelungate poate întreţine factorii de risc cardiovascular. Apar hipertensiunea, colesterolul şi excesul de greutate. O emoţie foarte puternică poate duce inclusiv la producerea unui infarct.  Sursa: evz.ro


Metode pe care le folosesc psihologii pentru a scăpa de stres

Stresul este contagios. Cum ne ferim de el

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp