Așa cum știm din filme și benzile desenate, Superman putea să zboare, să ridice obiecte care cântăreau mii de kilograme, să prindă gloanțe cu mâna și să vadă în infraroșu. Un erou iubit în toată lumea. Însă, actorii care au interpretat acest rol au sfârșit cumplit, lumea crede că au fost urmăriți de un blestem.
Superman a fost creat în 1933 ca personaj de benzi desenate. „Părinții” lui sunt Joe Shuster şi de Jerry Siegel, primul fiind textierul benzilor desenate, iar cel de-al doilea fiind desenatorul acestora. Prima sa apariţie a fost în revista de benzi desenate Action Comics #1 din 18 aprilie 1938. Superman, pe lângă superputeri, are propria sa revistă de benzi desenate începând cu anul 1939.
Succesul s-a văzut peste ani, când trei copii ale acestei ediţii s-au vândut la o licitaţie pentru mai mult de 3 milioane de dolari fiecare.
Povestea extraterestrului Superman
Kal-El a fost trimis spre Pământ de tatăl său, într-o mică navă spaţială automată, chiar înainte ca planeta Krypton să explodeze. Găsit de o familie de fermieri americani, fără copii, din Smallville (.nr.r. localitate inventată, în traducere însemnând oraș mic), Martha şi Jonathan Kent, Kal-El a primit numele Clark.
Superputerile i-au apărut pe măsură ce a crescut. La maturitate, Clark Kent s-a mutat în oraşul fictiv Metropolis şi lucrează ca reporter pentru ziarul Daily Planet. Această meserie îi permite să afle despre situaţii critice care necesită intervenţia sa și să intervină, sub anonimat.
„Superman posedă numeroase superputeri, fiind considerat cel mai puternic dintre toţi supereroii. Spre exemplu, el posedă superforţă, superviteză, poate opri cu mâinile goale un proiectil de tun, pielea sa nu poate fi străpunsă de gloanţe, poate topi obiecte doar cu privirea sa cu raze X, poate zbura atât în atmosfera terestră cât şi în spaţiul cosmic, la viteze foarte mari, iar superauzul său îl ajută adesea. Singura slăbiciune a lui Superman, este kriptonita, o piatră rară provenită de pe planeta sa natală”, notează Agerpres.
Succes în întreaga lume, datorită cinematografiei
Personajul creat de cuplul Schuster – Siegel avea să devină cunoscut în întreaga lume, datorită cinematografiei. În 1978, regizorul Richard Donner a creat primul film care purta numele super-eroului. Rolul principal i-a revenit actorului Christopher Reeve, în vârstă de 26 de ani la acea vreme, și care, în timp, a fost identificat cu Superman.
Pelicula a avut un buget de 55 de milioane de dolari și încasări de 300 de milioane de dolari. Succesul a impus apariția unor noi serii: Superman II (1980), Superman III (1983) și Superman IV (1987). De fiecare dată, Christopher Reeve a primit rolul principal.
Actorii care au jucat Superman au fost urmăriți de tragedii
Ulterior, și ați actori l-au jucat pe Superman, film care a generat o franciză care a câștigat un buget brut ajustat la inflație de 1,2 miliarde de dolari. Cu toții însă au avut parte de tragedii. Și chiar partenerele lor, fictive sau reale.
Christopher Reeve, care a jucat de patru ori super-eroul, a ajuns paralizat de la gât într-un accident de călărie din 1995. A murit după un stop cardiac nouă ani mai târziu. Dana Reeve, soția sa nefumătoare, a murit de cancer pulmonar doi ani mai târziu.
Actorul care a jucat rolul lui Superman în copilărie în filmul din 1978, Lee Quigley, a murit la vârsta de 14 ani din cauza abuzului de droguri.
„Blestemul lui Superman” l-a urmărit și pe George Reeves, care a jucat rolul Omului de oțel în 1951 în „Superman and the Mole Men” și în serialul de televiziune „The Adventures of Superman”, a murit în 1959. S-a împușcat din greșeală.
Până și pe celebrul actor Marlon Brando l-ar fi ajuns „blestemul”. El a jucat rolul lui Jor-El în filmul din 1978. Fiul său l-a împușcat pe iubitul surorii sale, iar aceasta s-a sinucis. Fiul a ajuns la pușcărie pentru această faptă, fără ca marele actor să îl poată ajuta. Marlon Brando a murit în iulie 2004, cu trei luni înainte de moartea lui Christopher Reeve.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook