10 Mai, sărbătoarea națională interzisă de două ori

Sărbătoarea din 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866. Așadar, 155 de ani de la proclamarea lui Carol I ca domnitor al României. Comuniștii au interzis definitiv această sărbătoare.

10 Mai, sărbătoarea națională interzisă de două ori

10 mai este cunoscută de majoritatea românilor drept Ziua Regelui. Pe 10 mai se sărbătoresc de fapt trei evenimente legate de regalitate: proclamarea lui Carol I ca domnitor al României, declararea Independenţei şi încoronarea lui Carol I în calitate de prim rege al ţării noastre.

10 mai a fost ziua naţională a României din 1866, până în 1947, o dată cu venirea comuniştilor la putere. Din 1947, regimul comunist a renunţat complet la sărbătorirea regalităţii, după abdicarea forţată a regelui Mihai I al României.

Pe 10 mai a fost proclamat Carol I Domnitor al României. Mai târziu, pe 10 mai 1881, acesta a devenit primul rege al ţării. Era o zi mare pentru poporul român: la 1877, a fost ratificată declararea Independenţei de Stat a României, prin care se desfiinţa tributul plătit de ţară către Înalta Poartă.

Ziua cu semnificații copleșitoare a rămas cu un caracter simbolic, important mai mult pentru istorici, nostalgici sau amatori de petreceri simandicoase.

Carol a ajuns în țară cu o identitate falsă

În primăvara anului 1866, izbucnise un grav conflict între Prusia (ţara natală a prinţului ) şi Imperiul Austriac. Conflictul avea să se transforme, o lună mai târziu, în „războiul de șase săptămâni”, câștigat de Prusia.

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a călătorit până în România sub o identitate falsă, Karl Hettingen, pentru a nu cădea în mâinile autorităţilor austriece. Abia când a pus piciorul pe pământ românesc, la Turnu Severin, avându-l alături pe I.C. Brătianu, viitorul principe şi-a declinat public adevărata identitate.

Prinţul prusac în vîrstă de doar 27 de ani, intra în Bucureşti aclamat de mulţimile care deja îi aşteptau sosirea. Era escortat până în Dealul Mitropoliei unde a depus jurământul în calitate de Principe domnitor al Principatelor Unite Române, așa cum era, în acel moment, titulatura oficială a statului.

A purtat o coroana de oțel care a fost folosită pentru încoronarea tuturor regilor României. A fost realizată din oțelul unui tun turcesc care a fost capturat de armata română în timpul Asediului Plevnei în Războiul de Independență.

La scurtă vreme, prin Constituția din iulie 1866, denumirea țării va fi schimbată în România. Vor urma 48 de ani de domnie cu mari transformări ale statului român. Una dintre frazele tănârului domnitor, rostite în discursul ce a urmat jurământului: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”.

48 de ani de domnie glorioasă

Aveau să urmeze 48 de ani de domnie glorioasă, ce au însemnat modernizarea țării și introducerea unui spirit de ordine acolo unde domnea haosul.

Ca zi națională, 10 Mai era sărbătorită de toți românii. Mulțimea lua parte la celebra bătaie de flori de la șosea. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai din 1947.

Dacă societatea românească nu ar fi trăit tragedia sovietizării, căsătoria Regelui Mihai ar fi avut loc la Bucureşti cu Ana de Bourbon-Parma şi ar fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Toate rapoartele diplomatice ale vremii, dar şi mărturiile contemporanilor arată cât de iubit şi popular era Regele.

Abdicarea forţată şi exilul au făcut însă ca nunta să aibă loc în Grecia, unde monarh era unchiul Regelui Mihai. Cei doi tineri să-şi înceapă căsnicia în condiţii de-a dreptul modeste. Regina Ana a devenit un personaj familiar în România abia după 1989.

Regele Mihai și Regina Ana, o poveste de dragoste ca în basme. 72 de ani de la căsătoria lor

Lucruri mai puțin cunoscute despre Regele Mihai I