Timp de 111 ani, colierul a fost pierdut din cauza epavei, nu a fost niciodată purtat sau văzut, dar datorită progreselor tehnologiei și celui mai mare proiect de scanare subacvatică din istorie, a fost găsit acum. Imaginile colierului au fost distribuite de firma Magellan din Guernsey, care a folosit două submarine pentru a capta 700.000 de imagini ale naufragiului și le-a transformat într-o scanare în mișcare.
Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume, la începutul secolului XX. Călătoria sa inaugurală a avut loc pe 10 aprilie 1912. A plecat din Southampton, Anglia cu destinația New York. La patru zile de la plecare, în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat câteva ore mai târziu în apele reci ale Oceanului Atlantic. În urma naufragiului și-au pierdut viața 1514 persoane din cei 2228 de pasageri. Scufundarea Titanicului se numără printre cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie.
În 1997, regizorul James Cameron a lansat Titanic, unuș dintre cele mai frumoase filme din industria cinematografiei, premiat cu nenumărate premii Oscar, care i-a avut în rolurile principale pe Leonardo DiCaprio și Kate Winslet.
În film, Rose, interpretată de Kate Winslet, a primit, de la logodnicul său, un om putred de bogat, un colier cu un diamant imens.
Cum arată colierul de pe Titanic găsit pe fundul Oceanului Atlantic
Colierul se pre că a existat și în realitate. Este ușor diferit de cel din film, dar este la fel de mare și de valoros. Cel găsit nu este albastru, ci alb și este creat din dintele unui rechin Megalodon și împodobit cu bijuterii din aur.
Asemenea colierului din filmul Titanic, adevăratul accesoriu i-a aparținut unui pasager de la bordul Titanicului când s-a scufundat pe fundul Atlanticului în 1912.
Găsirea colierului a fost o surpriză nesperată
Richard Parkinson, CEO-ul companiei de cercetare maritimă Magellan, a descris descoperirea ca fiind „uimitoare, frumoasă și uluitoare”, relatează ITV. „Ceea ce nu este înțeles pe scară largă este că Titanic-ul este format din două părți și există un adevărat câmp de resturi de trei mile pătrate între prova și pupa”, a spus cercetătorul.
Din păcate, colierul nu a putut fi scos de pe epavă pentru o inspecție mai atentă din cauza unui acord între Marea Britanie și SUA care împiedică publicul să scoată artefacte de la locul scufundării.
Vor să folosească inteligența artificială pentru găsirea proprietarilor
Cu toate acestea, reprezentanții companiei de cercetare maritimă Magellan speră acum să dea de urma familiei care sunt proprietarii de drept ai bijuteriilor cu ajutorul inteligenței artificiale. AI urmează să analizeze imaginile celor 2.200 de pasageri ai Titanicului care s-au îmbarcat pe navă, cu accent pe recunoașterea facială și pe hainele pe care le purtau, în speranța de a-l identifica pe proprietar.
În filmul Titanic, diamantul se numea „Inima oceanului”
Povestea din Titanic începe chiar cu acest colier. În 1996, vânătorul de comori Brock Lovett și echipa sa de la bordul navei Akademik Mstislav Keldysh caută pe epava pachebotului RMS Titanic un colier cu un diamant rar, numit „Inima Oceanului”. Ei găsesc un seif ce conține un desen cu o femeie tânără ce poartă doar colierul, datat 14 aprilie 1912, ziua în care vasul a lovit aisbergul. Rose Dawson Calvert, femeia din desen, este adusă la bordul navei Keldysh și îi spune lui Lovett despre experiențele sale de pe Titanic, se arată în scenele de început ale celebrei capodopere cinematografice.
Colierul cu diamant de pe Titanic ar fi fost furat și blestemat
În realitate, primul proprietar al diamantului celebru ar fi fost comerciantul francez Jean-Baptiste Tavernier, care intră în posesia lui în urma unui furt. Obiectul fusese de fapt furat din ochiul unei statui a zeiței Sita din Golconda, India, la mijlocul secolului al XVI-lea. Legenda spune că, drept răzbunare, zeitatea l-a pedepsit pe hoț cu moartea, dar între timp diamantul de 112 carate ajunsese în Europa.
Faima sa a ajuns la urechile regelui Ludovic al XIV-lea care, vrăjit de frumusețea sa, s-a grăbit să-l cumpere.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook