Anul trecut, Diana Berrent – fondatoarea Survivor Corps, un grup de sprijin pentru long COVID – i-a întrebat pe membrii grupului dacă au avut vreodată gânduri de sinucidere de când au dezvoltat long COVID. Aproximativ 18% dintre persoanele care au răspuns au spus că au avut, un număr mult mai mare decât cei 4% din populația adultă generală din SUA care a avut recent gânduri suicidare, scrie Time.com.
Berrent a pus aceeași întrebare membrilor actuali ai grupului său, săptămânile trecute. De data aceasta, din cele aproape 200 de persoane care au răspuns, 45% au spus că au avut gânduri suicidare. Deși sondajul ei a fost mic și informal, rezultatele indică o problemă serioasă. „Oamenii suferă într-un mod pe care nu cred că publicul larg îl înțelege. Nu numai că oamenii își jelesc viața pe care credeau că o vor avea, dar au dureri atroce și nu au răspunsuri”, spune Berrent, conform sursei citate.
Ce este long COVID
Long COVID este o afecțiune cronică care afectează milioane de americani care au avut COVID-19, iar modul de manifestare al bolii adesea nu seamănă deloc cu COVID-19 acut. Bolnavii raportează peste 200 de simptome care afectează aproape fiecare parte a corpului, inclusiv sistemele neurologic, cardiovascular, respirator și gastrointestinal. Afecțiunea variază în funcție de gravitate, dar mulți dintre așa-numiții „bolnavi de cursă lungă” nu pot lucra, nu pot merge la școală sau părăsi locuința cu o oarecare consecvență.
Long COVID afectează sănătatea mintală
Statisticile referitoare la long COVID și sănătatea mintală sunt izbitoare, mai scrie Time.com. Un raport publicat în eClinical Medicine, anul trecut, arată că aproximativ 88% dintre pacienții cu long COVID au avut o formă de stare de spirit sau probleme emoționale în primele șapte luni de boală.
Un alt studiu, publicat în BMC Psychiatry în aprilie, a constatat că persoanele cu afecțiuni post-COVID au fost de aproximativ două ori mai susceptibile de a dezvolta probleme de sănătate mintală. Între acestea: depresie, anxietate sau tulburare de stres post-traumatic. Supraviețuitorii COVID-19 au fost, de asemenea, cu aproape 50% mai predispuși la idei suicidare decât persoanele care nu au avut virusul, arată un studiu publicat în februarie în BMJ.
Înțelegerea legăturii dintre long COVID, sinucidere și problemele de sănătate mintală este complicată. Virusul care provoacă COVID-19 are efecte bine documentate asupra creierului, ceea ce poate avea ca rezultat potențial simptome psihiatrice și neurologice, spune Dr. Wes Ely, de la Centrul Medical al Universității Vanderbilt. „Am studiat creiere ale unor pacienți care nu au supraviețuit Long COVID. Vedem inflamații și anomalii celulare în curs de desfășurare în aceste creiere”, spune el.
Noi studii întăresc ideea
Aceste modificări la nivelul creierului pot avea efecte profunde, și pot genera inclusiv gânduri suicidare. posibil inclusiv gândire și comportament suicidar. „Există o mare probabilitate ca simptomele bolilor psihiatrice, neurologice și fizice, precum și leziunile inflamatorii ale creierului la persoanele cu sindrom post-COVID, să crească ideile și comportamentul suicidar la această populație de pacienți”, se arată într-un articol din ianuarie 2021 în QJM: An International Journal of Medicine.
Cercetările publicate anul trecut au identificat, de asemenea, diferențe între „depresia post-COVID” și depresia tipică, inclusiv rate mai mari de comportament suicidar – sugerând „un proces de boală diferit, cel puțin la un subset de indivizi”.
Mesajul văduvului Nick Güthe
COVID-ul de lungă durată poate fi, de asemenea, incredibil de dureros, iar durerea constantă duce la depresie. Nick Güthe a încercat să răspândească acest mesaj de când soția sa, Heidi Ferrer, a murit prin sinucidere în 2021, după ce a trăit cu simptome de COVID lung timp de aproximativ un an. Printre cele mai perturbatoare simptome, spune Güthe, se numărau durerile de picioare care o împiedicau să meargă confortabil, tremurăturile și senzațiile de vibrații în piept care o împiedicau să doarmă.
Mai mult de 40% dintre pacienții cu long COVID se confruntă cu tulburări de somn moderate până la severe, potrivit unor cercetări recente, iar insomnia a fost legată de gândirea și comportamentul suicidar. „Soția mea nu s-a sinucis pentru că era deprimată. S-a sinucis pentru că avea dureri fizice atroce”, spune Güthe.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook