Încă nu se știe totul despre virusul care a ucis 4,5 milioane de persoane.  Un nou studiu a arătat că unul din cinci pacienți prezintă simptome prelungite ale bolii COVID-19, la cinci săptămâni după infecție. Una din șapte persoane a raportat simptome persistente chiar și după douăsprezece săptămâni. S-a constatat că una din zece persoane rămâne bolnavă chiar și la un an după infecția cu COVID-19.

Cercetătorii despre „COVID lung”

Persoanele afectate de ”COVID lung” se confruntă cu o reducere a capacității lor de a desfășura anumite activități de zi cu zi sau de a se întoarce la muncă. Asta se întâmplă timp de mai multe săptămâni după diagnosticul inițial de COVID-19, scrie evz.ro.

Cercetătorii au definit ”COVID lung” ca o afecțiune a sindromului COVID-19 post-acut, în care simptomele persistă între 4 și 12 săptămâni după infecție. Persoanele afectate se plâng de simptome cum ar fi oboseală, dureri în piept, respirație, disfuncții cognitive.

Simptomele care continuă după infecțiile acute cu virusul au fost numite „COVID lung”. Simptomele neurologice pot apărea mai frecvent la persoanele care au fost spitalizate pentru COVID, dar sunt raportate și la persoanele cu o formă de COVID mai ușoară.

„Ceața creierului”, o boală după COVID-19

COVID probabil nu infectează în mod direct creierul sau nervii, spun cercetătorii, citați de evz.ro. Inflamația și deteriorarea sunt cauzate de proteinele numite anticorpi pe care sistemul imunitar le produce ca răspuns la infecție. Acești anticorpi pot provoca o reacție severă a sistemului imunitar, care ar putea provoca inflamarea creierului sau a nervilor. Există și alte moduri în care COVID poate provoca simptome neurologice.

Virusul afectează în principal plămânii și determină scăderea nivelului de oxigen. Creierul și măduva spinării (sistemul nervos central) necesită oxigen pentru a funcționa. Nivelurile scăzute de oxigen pot provoca leziuni ale sistemului nervos central. Fără oxigen, celulele creierului încep să moară.

Virusul poate ataca celulele din pereții vaselor de sânge și le pot slăbi. Acest lucru poate provoca microsângerări. În creier, asta duce la mini-accidente vasculare cerebrale.

Odată cu îmbolnăvirea, apare și riscul apariției cheagurilor de sânge. Un cheag de sânge într-un vas care furnizează o parte a creierului poate provoca un mini-accident vascular cerebral. O sângerare mare sau un cheag mare în creier poate provoca un accident vascular cerebral cu leziuni permanente ale creierului.

Adolescenții și copiii sunt considerați cu risc scăzut de infecție cu COVID-19, Totuși, cercetări recente au evidențiat că ”cCața cerebral” a fost găsită și în acest grup.

Tratamente pentru pentru ”Ceața creierului”

Nu se știe cât durează ”ceața cerebral” după COVID sau cât durează oboseala după boală. De aceea, nu există un tratament cunoscut pentru simptomele neurologice COVID prelungit, afirmă cercetătorii.

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp