Simona Ionescu / Redactor Șef
Autor a nu mai puțin de 212 brevete (drepturi de proprietate intelectuală care atestă recunoașterea unei invenții și îi oferă autorului dreptul exclusiv de a o exploata pentru o perioadă determinată) în diverse țări, contribuțiile sale tehnice și ştiinţifice au lăsat o amprentă durabilă în chimie și rafinare.
Născut pe 1 septembrie 1861 la București, Lazăr Edeleanu a crescut într-o familie modestă, în care tatăl său, Șaie Edeleanu, lucra ca muncitor strungar. După mutarea familiei la Focșani, micul Lazăr a fost trimis la 12 ani înapoi la București pentru a studia la Liceul „Sf. Sava”, întreținându-se prin meditații și trăind în condiții precare, într-un subsol. După bacalaureat (1882), a muncit un an pentru a-și putea continua studiile universitare.
În 1887, la Universitatea din Berlin, a obținut titlul de doctor în chimie cu teza “Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici”, sub îndrumarea lui August Wilhelm von Hofmann. În cadrul cercetării, a sintetizat fenilizopropilamina, cunoscută ulterior ca amfetamină sau „benzedrină”. Lazăr Edeleanu a fost primul chimist care a reușit o astfel de sinteză. Efectele psiho-stimulante au fost însă observate abia în anii 1920.
După doctorat, Edeleanu a lucrat în Londra, la Royal College of Artillery, colaborând la dezvoltarea unei mătăsii artificiale ignifuge și a unor coloranți pe bază de oxazină. Revenit în România a fost cooptat de Constantin I. Istrati ca asistent, apoi șef de lucrări în cadrul Facultății de Științe din București. În 1897 a devenit director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar din 1906 și director al rafinăriei Vega, unde a pus în practică primele aplicații ale invențiilor sale.
În 1908 a conceput procedeul care-i poartă numele, extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen) folosind dioxid de sulf lichid ca solvent. Metoda a fost aplicată inițial la rafinăria Vega din Ploiești, apoi în Franța (Rouen) și ulterior la nivel global.
În 1910 s-a stabilit în Germania și a devenit director al „Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, redenumită „Edeleanu Gesellschaft”. Compania și marca au continuat să existe, trecând prin diverse transformări până la preluarea finală în 2002 de către Uhde (ThyssenKrupp). Între timp, Edeleanu a înregistrat un impresionant număr de 212 brevete în România, SUA, Germania, Franța, Austria, Suedia, Olanda etc.
Edeleanu a fost decorat cu numeroase onoruri: ordinul Regele Leopold al Belgiei (1906), membru al Societății de Științe Naturale din Moscova (1910), membru onorific al Institute of Petroleum Technologists din Londra (1925), medalia Theophilus Redwood (1932) și consilier onorific economic al României în Germania. Procedeul său încă este considerat o fundație în rafinarea modernă a petrolului, fiind folosit în diverse variante actuale.
Lazăr Edeleanu a fost un pionier al chimiei aplicate, responsabil pentru sinteza timpurie a amfetaminei și pentru revoluția în rafinarea petrolului. Cu o carieră ce a traversat universități, laboratoare și industrie, e de admirat atât forța lui inovatoare, cât și capacitatea de a transforma știința în invenții practice. Astăzi, moștenirea sa, sub forma procedului Edeleanu și a multitudinii de brevete, continuă să inspire tehnologia modernă.
Amfetamina, substanță pe care Lazăr Edeleanu a reușit să o sintetizeze pentru prima dată în 1887, este un puternic psihostimulant al sistemului nervos central. Ea acționează prin creșterea nivelului de dopamină și noradrenalină din creier, determinând o stare de energie crescută, vigilență, capacitate de concentrare și diminuarea senzației de oboseală sau foame. În secolul XX a fost utilizată în medicină pentru tratarea tulburărilor de atenție, a narcolepsiei și ca supresor al apetitului, dar a căpătat și o reputație controversată din cauza efectelor secundare și a potențialului ridicat de dependență, fiind astăzi strict reglementată. În prezent, consumul neautorizat de amfetamină este considerat ilegal în majoritatea țărilor, fiind încadrată ca drog de mare risc, cu efecte nocive asupra sănătății fizice și psihice atunci când este folosită în afara scopurilor medicale.
Amfetamina este folosită astăzi în mod ilegal ca drog recreațional, fiind consumată pentru efectele sale de euforie, energie intensă și scăderea inhibițiilor. Pe piața neagră, este adesea vândută sub formă de pulbere, pastile sau capsule, iar uneori este combinată cu alte substanțe pentru a produce droguri precum „speed” sau „ecstasy” (MDMA, derivat chimic din amfetamină). Deși oferă inițial o senzație de putere și rezistență, consumul repetat duce rapid la toleranță, dependență, epuizare fizică și psihică, anxietate severă, halucinații și chiar episoade psihotice. Din cauza acestor riscuri majore, amfetamina și derivații săi se află printre cele mai strict controlate substanțe la nivel mondial.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
