Cetatea de la Tilișica este dovada că strămoșii noștri erau extrem de bine organizați încă înainte de constituirea regatului dac de către Burebista. În perioada aceasta, pasionații de istorie au ocazia să vadă, la Muzeul de Istorie din Sibiu, o expoziţie cu vase de lut, vechi de 3.000 de ani, realizate de dacii care au trăit la Tilişca. Expoziţia „Cercetări arheologice în cetatea dacică de la Tilișca” de la parterul Muzeului de Istorie din Sibiu, poate fi vizitată până în data de 30 noiembrie.
Cetatea de la Tilişca, mult mai veche decât Sarmizegetusa
Cetatea dacică de la Tilişca este extrem de importantă, ea fiind mult mai veche decât Sarmizegetusa și dovedind modul organizat în care trăiau dacii cu mult înainte de formarea regatului dac inițiat de marele lider Burebista. Conform lui Gheorghe Netea, coordonatorul arheologilor care au cercetat în ultimii ani cetatea de la Tilișica, aceasta „era un important centru tribal, înainte de Burebista, înainte de crearea regatului dac. Este una dintre cele mai importante cetăţi din ţară”.
Concret, arată arheologii, la Tilișica locuitorii își băteau monede, ceea ce dovedește că aici viața socială era complexă, iar schimburile comerciale înfloritoare. Se crede că dacii din acest trib controlau zăcămintele de sare de la Ocna Sibiului şi de la Miercurea Sibiului, cetatea fiind poziţionată între cele două importante mine de sare. În epocă, sarea era foarte importantă, fiind considerată „aur alb”, la fel de prețioasă precum metalul bijuteriilor atât de iubite de daci.
Câteva secole, cetatea a fost abandonată. Apoi dacii au revenit
Cetatea dacică de la Tilișca, împreună cu așezarea aferentă, se află pe dealul Cățânaș. Cea mai veche locuire a dealului Cățânaș, a fost documentată arheologic în prima vârstă a fierului, civilizația Hallstatt, fazele A, B și C, în secolele XII-VII î. Hr. Atunci a fost ridicat și primul sistem de fortificare a locului. Câteva secole cetatea a fost abandonată, apoi dacii au revenit aici, începând cu secolul al III-lea î.Hr.
Din secolul I î.Hr., sistemul de apărare fortificat moștenit, de la cetatea hallstattiană, a fost refăcut și amplificat. Pentru a se apăra de vizitatorii inoportuni, locuitorii au amenajat și o intrare „în clește”, pe latura nord-vestică. Acum 3000 de ani a fost construit și turnul – locuință și au fost amenajate zeci de terase. Acestea erau destinate în principal pentru apărare, dar și pentru locuire. Cetatea era cel mai important centru fortificat al statului dac din epoca sa, cu o activitate meșteșugărească remarcabilă.
Probabil cele mai importante piese descoperite sunt ștanțele monetare romane. Au fost descoperite 14 ştanţe monetare, dar și 1,2 kilograme de piese de argint.
Cum trăiau dacii de la Tilișica acum 3000 de ani
Chiar dacă în România se cunoaște puțin despre ea, cetatea de la Tilişca este studiată de peste 130 de ani. Kiraly Pal este cel care a semnalat în premieră că la Tilişca a fost o cetate locuită de daci. După 60 de ani, cetatea dacică a fost redescoperită de un profesor de istorie din localitate şi un inginer din Galeş. Primele cercetări ştiinţifice ample au început în anul 1957, de fostul director al Muzeului Naţional Brukenthal, Nicolae Lupu. Gheorghe Vasile Natea cercetează cetatea din 2018.
Acesta a ajuns la concluzii interesante în anii de cercetare. Dacii de acum 3000 de ani nu erau atât de diferiţi pe cât am fi tentați să credem. Controlau resurse naturale, foloseau bani în tranzacții etc. Vasele de ceramică descoperite sunt asemănătoare cu cele rudimentare care poate că se mai fac și azi, în zonele rurale.
Cele mai multe obiecte găsite în cercetările arheologice de la Tilișica sunt piese de veselă: strachini, farfurii, ceşti, pahare, căni, un ulcior, o fructieră, o amforă. S-a mai găsit un opaiţ, o figură de lut reprezentând un picior uman, figurine de lut în formă de cal, un berbec, un taur, un mistreţ. La Tilişca s-au mai descoperit şi un pumnal de fier, dar şi mărgele şi brăţări de sticlă.
Sursa foto: Wikipedia / Saturnian
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook