Istoricii se contrazic de cele mai multe ori în privința existenței frumoasei femei care s-a transformat în legendă și a inspirat cântece de petrecere și scriitori diverși, printre care și pe Mircea Cărtărescu. Multă lume care cunoaște cântecul celebru s-a întrebat cine a fost de fapt Zaraza. A existat ea cu adevărat?
Cine a fost Zaraza. Curtezană de lux, înzesestrată cu o frumusețe rară
Povestea Zarazei începe undeva prin 1944. Se spune că aceasta era fiica unui boier grec şi a unei ţigănci pe nume Didina. Era o tânără brunetă, cu buze senzuale și foc în privire, care uimea prin frumusețea sa. Era celebră în peisajul bucureștean la vremea aceea. Meseria ei era aceea de curtezană de lux care avea trecere doar la boierii renumiți ai vremii. Obişnuia să poarte o rochie verde praz, cercei baroc şi pantofi împodobiţi cu ştrasuri care o făceau să nu treacă neobservată, spun cei care au studiat istoria vremii.
În 1944, Zaraza îl întâlnește pe celebrul lăutar Cristian Vasile, chiar la localul „Vulpea Roșie” de pe Lipscani. În cartea sa „De ce iubim femeile”, Mircea Cărtărescu descrie exact povestea de dragoste trăită de ce doi, care s-au iubit cu pasiune. Cristian Vasile a existat în realitate și a fost contemporan cu o serie de alți lăturari celebri. Printre ei, Titi Botez, Jean Moscopol şi Zavaidoc, cel cu care avea să şi lupte pentru inima Zarazei, în concurență directă cu Cristian Vasile.
Cristian Vasile s-a îndrăgostit imediat de frumoasa brunetă
În seara în care s-au cunoscut la „Vulpea Roșie”, Zaraza a intrat în local la brațul unui aristocrat al vremii, iar pe scenă era chiar Cristian Vasile, care era rezident acolo. Lăutarul a fost impresionat de frumusețea fetei și nu și-a mai putut dezlipi ochii de la ea. Ceea ce nu știa el era că și Zaraza simțise la fel. Destinul, sau pura coincidență, îi adusese față în față.
“Cei din public, îmbogăţiţii şi colaboraţioniştii oraşului, putred de corupţi, păreau să fi uitat până şi ei Sodoma josnică şi monotonă a vieţii lor. Unii tăceau, privind sticlos în faţa ochilor. Alţii duceau paharul alungit de şampanie la gură şi beau din el mult mai mult decât de obicei. Femeile, multe dintre ele trecute prin ciur şi darmon, plângeau ca şcolăriţele. Se surprinse şi Zaraza lăcrimând, şi nu-şi amintea s-o mai fi făcut vreodată”, scrie Cărtărescu în “De ce iubim femeile”.
Iubirea s-a sfârșit tragic, doi ani mai târziu
Din acea seară, cei doi au fost de nedespărțit. Și-au trăit iubirea cu patimă, însă frumusețea ei stârnea gelozii teribile. Chiar și Zavaidoc, alt lăutar celebru al vremii, se îndrăgostește de ea. Conform istoricilor, Zavaidoc era gelos și a pus la cale un plan diabolic. Pentru că nu-l putea omorî pe Vasile, căci acesta era celebru, a ales să-și îndrepte furia către Zaraza, femeia care nu-l dorea.
Aceasta a fost omorâta de Borilă, un ţigan din anturajul lui Zavaidoc, “antrenat” să ucidă. „A fost omorâtă de un ţigan gelos, pe malul Dâmboviţei, în timp ce mergea să cumpere tutun. Cristian Vasile a fost devastat. Pentru că o iubea atât de mult, se zice că, după ce a fost incinerată, lăutarul ar fi furat din crematoriu urna cu cenuşa ei şi ar mâncat-o cu linguriţa”, spune istoricul Dan Falcan.
Cristian Vasile i-ar fi mâncat cenușa Zarazei
Conform poveștii, lăutarul a suferit atât de tare, încât i-a mâncat Zarazei cenușa cu lingurița, apoi a înghițit terebentină în încercarea de a se sinucide. Nu i-a reușit, dar a rămas cu corzile vocale distruse iremediabil. Cristian Vasile, care a și interpretat cântecul „Zaraza” a murit în 1974, bolnav de plămâni, o paralizie a corzilor vocale, dar și o boală de inimă. Afectat de uitarea în care a căzut în ultimii ani ai vieţii sale, se spune că a cerut să nu i se pună cruce inscipţionată cu nume pe mormânt. Ultima sa dorință a fost să fie șters din eternitate. Nu i-a reușit însă, căci povestea lui, fie ea adevărată sau nu, dăinuie și acum.
Foto: Facebook
Cum arătau adevăratele femei amazoane. Adevărul din spatele mitologiei. FOTO
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook