Cine a inventat nechezolul, cafeaua falsă din comunism

Cine a inventat nechezolul, cafeaua falsă din comunism
În anii ʹ80, românii stăteau la coadă să cumpere cafea falsă. Cea adevărată era interzisă la import. Cu umorul proverbial, i-au spus ”nechezol” pentru că era făcută din năut și ovăz folosit și ca furaj pentru cai. Cine a inventat cafeaua falsă.

Românii au fost mereu inventivi. Când Nicolae Ceaușescu a oprit importul de cafea naturală,  imediat s-a găsit cineva să o înlocuiască. Așa i-a și spus: ”cafea cu înlocuitori”. Erau voci care spuneau că face bine la sănătate și că, oricum, cafeaua nu e bună pentru cardiaci. “Cafeaua este un drog, însă năutul e sănătos pentru că are vitaminele A şi C”, spuneau comuniștii.

Cine a inventat nechezolul, cafeaua falsă din comunism

Nicolae Ceaușescu a oprit orice import de cafea naturală la începutul anului 1979. Așa cum făcuse cu multe alte produse. Pâinea, ouăle, untul, carnea se dădeau doar pe rație, cu cartelă.

Dar, ce să faci cu cei care adorau aroma cafeluței de dimineață? Unii se mai descurcau. O cumpărau pe sub mână de la cei care aveau valută și o puteau cumpăra de la shop-uri, magazinele deschise doar pentru străini. Cea mai bună șpagă la medici era pachetul de cafea și cartușul de țigări Kent.

Alecu Radu este considerat inventatorul nechezolului, o cafea ”sănătoasă”, cu înlocuitori. “Am lucrat ca şef de secţie la o fabrică de cafea. La un moment dat, tona de cafea de import ajunsese să coste 6.000 de dolari. Iar Ceauşescu nu mai voia să audă de importuri”, a povestit bucureșteanul.

S-a simțit dator să găsească o formulă pentru a înlocui cafeaua. A amestecat cafea naturală de proastă calitate, de multe ori mucegăită, cu năutul şi a inventat nechezolul.

“Prăjeam zilnic 20 de tone de cafea, niciodată nu am fost tentat să consum acest drog. În schimb, beam nechezol în fiecare zi, obicei la care nu am renunţat niciodată”, a povestit Alecu Radu. El spunea că viața lui a devenit mult mai bună după ce cafeaua adevărată a dispărut din magazine. Veneau oamenii influenţi la el cu carne, cu ouă, pe care i le dădeau la schimb pentru cafea.

În anii ʹ80, românii stăteau la coadă să cumpere cafea falsă. Cea adevărată era interzisă la import. Cu umorul proverbial, românii i-au spus ”nechezol”.

Ce conținea nechezolul

Nechezolul conținea: 20% cafea Robusta (din Africa), de cea mai proastă calitate, depreciată, mucegăită. Aceasta se prăjea cu un amestec de 80% năut și ovăz, folosit și ca furaj pentru cai. De aceea românii hâtri i-au dat numele de  „nechezol”.

Nechezol este numele ironic dat de români unui surogat de cafea numit oficial cafea cu înlocuitori, impus pe piață în ultimii ani ai regimului comunist în România.

Legende și adevăr despre cafea

  • O legendă de pe la 1400 relatează cum un păstor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa după ce acestea au consumat fructele roşii dintr-un tufiş salbatic. El însuşi gustă fructul şi se simte revigorat. Nişte călugări, văzându-l dansând cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta să stea treji noaptea pentru ceremonii.
  • O altă poveste spune că un derviş a fost exilat în deşert. Pe când mergea fară ţel, o voce îi şopteşte să consume fructul, pe care încearcă în zadar să-l înmoaie în apă. Bând pur şi simplu lichidul, crede că este un semn de la Allah că a supravieţuit şi recomandă tuturor reţeta.
  • Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme îndelungată singura sursă de cafea, care se cultivă din secolul al XV-lea. Prima referinţă la cafea însă, dincolo de legende, este din secolul al IX-lea. Boabele care ieşeau din portul yemenit Mocha erau păzite cu mare atenţie şi nici o plantă fertilă nu avea voia să iasă din ţară. Totuşi, pelerinii musulmani aduc arbori de cafea în ţările lor, fiind în curând instalate plantaţii şi în India.
  • În 1453 cafeaua este adusă la Constantinopol unde este deschisă prima cafenea din lume. Totodată legea turcească permite femeii să divorţeze dacă soţul său nu îi aduce zilnic raţia de cafea.
  • Cafeaua este declarată băutură permisă creştinilor în momentul în care se deschide prima cafenea la Veneţia, în 1645, urmată de una în Paris, în 1672.
  • La 1700, în Londra există 2000 de cafenele. Sursa: cafea.ro