Cercetarea, realizată de Universitatea din Michigan, a constatat că, indiferent cât de defecți, înfometați de putere sau egoști sunt răufăcătorii din filme, cei mai mulți dintre noi suntem în continuare atrași de partea lor întunecată, deoarece credem că trebuie să aibă și calități care contrabalansează, arată Daily Mail.
„Cu alte cuvinte, a explicat autorul principal al studiului, Valerie Umscheid, oamenii cred că există o nepotrivire între comportamentele exterioare ale unui răufăcător și sinele lor interior, adevărat, iar acesta este un decalaj mai mare pentru răufăcători decât pentru eroi”. Cercetarea se bazează pe un eșantion de 1.000 de oameni din America de Nord care au participat la un sondaj.
În cadrul studiului, cercetătorii au chestionat 434 de copii cu vârste cuprinse între patru și 12 ani și 277 de adulți pentru a vedea cum oamenii procesează actele antisociale, și uneori teribile, făcute de personaje negative. Acesta a analizat modul în care judecata copiilor și a adulților s-a schimbat atunci când li s-au prezentat eroi ficționali familiari și noi. Exemplele de răufăcători utilizate în studiu au inclus-o pe Ursula din Mica Sirenă de la Disney și pe Căpitanul Hook din Peter Pan. Între timp, lista eroi lor i-a inclus pe Woody din Toy Story de la Pixar și pe Spiderman de la Marvel.
Studiu în trei părți, pe adulți și copii
Prima parte a studiului a fost concepută pentru a testa dacă copiii considerau răufăcătorii ca fiind capabili să aibă atitudini prosociale față de ceilalți, în special față de indivizi care au aceleași idei. Cercetătorii i-au pus pe răufăcători în situații în care s-ar putea comporta fie prosocial, fie calm față de un coleg răufăcător sau față de propriul animal de companie.
„Luarea în considerare dacă copiii consideră răufăcătorii ca având un „punct slab” pentru astfel de spirite înrudite este importantă în explorarea limitelor predicțiilor comportamentale negative ale copiilor despre caracterele antisociale”, au explicat cercetătorii în studiul publicat în Cognition.
Partea a doua și a treia a studiului a evaluat convingerile participanților despre adevăratul sine ale răufăcătorilor, ceea ce reflectă diferențele în modul în care își proiectează caracterul răufăcător în lume și modul în care se simt în interior. Rezultatele au arătat că, în general, atât copiii, cât și adulții credeau că adevăratul sine al răufăcătorilor este „covârșitor de malefic și mult mai negativ decât al eroilor pozitivi”.
Cu toate acestea, cercetătorii au detectat o asimetrie în vederi, deoarece răufăcătorii erau mult mai probabil decât eroii să aibă un sine adevărat care diferă de persoana lor exterioară.
Umscheid a adăugat: „Atât copiii, cât și adulții credeau că personaje precum Ursula au o bunătate interioară, în ciuda acțiunilor rele / imorale în care se angajează în mod regulat”.
Fanii personajelor negative devin ca ele
Un alt studiu, anterior, realizat de cercetători de la Universitatea Aarhus (Danemarca) a constatat că aceia care preferă ticăloșii fictivi în detrimentul eroilor au mai multe șanse să fie ei înșiși ticăloși. Cercetarea a arătat că aceia care preferă răufăcători precum Cruella de Vil și Darth Vader au mai multe șanse să afișeze trăsături de personalitate din „triada întunecată”. Aceasta include trăsături precum machiavelianismul, narcisismul și tendințele psihopatice.
„Unii indivizi pot ajunge să se implice pozitiv cu personajele răutăcioase pentru că sunt ca ei, adică pentru că împărtășesc într-o oarecare măsură perspectiva imorală a răufăcătorilor. Narcisismul descrie un stil interpersonal grandios prin care cineva se simte superior celorlalți și tânjește la validare („întărirea ego-ului”).
Machiavelianismul descrie un stil interpersonal manipulativ caracterizat prin duplicitate, cinism și ambiție egoistă. Psihopatia descrie scăderea autocontrolului și un stil interpersonal insensibil, care vizează gratificarea imediată”, au mai arătat oamenii de știință danezi.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook