Dieta alcalină – sănătoasă sau din contra?

Teoria lui a apărut la distanță de zeci de ani de observațiile făcute de biologul francez Claude Bernard. Acesta a introdus carne în alimentaţia unor animale vegetariene şi a observat că în decurs de numai câteva zile, pH-ul urinei lor era tot mai acid. Cum a constatat mai târziu, pH-ul acid favorizează apariţia infecţiilor urinare şi renale.

Ipoteza lui Claude Bernard a fost mai apoi studiată de către alţi cercetători. S-a observat că un pH acid al salivei duce la carii dentare, infecţii gingivale. În cazul unor boli cardiovasculare sau tumorale, s-a constatat de asemenea că pH-ul sângelui este foarte acid.

Nivelul de pH ne ajută să știm dacă un anumit mediu sau o substanță este acidă sau alcalină. Un pH între 0 și 7 este propriu unui mediu / aliment acid, iar unul situat între 7 și 14 e alcalin. Valoarea de mijloc, 7, este un mediu neutru.

Punct final în procesul în care Johnny Depp și Amber Herad și-au spălat hainele în public

Dieta cu mere. „Un măr pe zi ține medicul departe” și te ajută să slăbești

Biologul susține că anumite organe sau procese din corpul nostru au nevoi diferite în privința pH-ului. Sângele este ușor alcalin, cu un pH între 7,35 și 7,45. Sucurile gastrice din stomac sunt foarte acide, cu un pH de 3,5 sau mai mic.

Alimentația modifică în special pH-ul urinei, deși mulți susținători ai dietei pretind că ar avea influență și asupra sângelui, lucru ce nu a fost dovedit de specialiști. Cu toate acestea, este adevărat că includerea în alimentație a cât mai multor alimente care să stabilizeze pH-ul nu este o idee rea, ajutând organele care trebuie să detoxifice organismul de substanțe acide sau dăunătoare.

Ce se mănâncă în dieta alcalină

Dieta susține consumul unor alimente anume. Unele sunt acide în starea inițială și devin alcaline odată ce sunt ingerate, pe parcursul digestiei. De exemplu lămâia. Cu laptele lucrurile stau fix invers: devine extrem de acid atunci când este digerat.

Prin urmare, dieta alcalină presupune consumul de:

Legume: sfeclă, broccoli, conopidă, țelină, castravete, varză, salată verde, ceapă, mazăre, ardei, spanac

Fructe: mere, banane, fructe de pădure, pepene galben, struguri, lămâie, portocală, piersică, pere, pepene verde

Proteine: Migdale, castane, tofu

Condimente: scorțișoară, curry, ghimbir, muștar, sare de mare

Este de reținut că este important și procedeul de preparare al alimentelor: prăjirea și uleiul sunt complet interzise. Sunt permise doar fierberea, gătirea la abut și la cuptor.

Pe de cealaltă parte se află alimente care au un caracter acid pe care îl păstrează sau îl dobândesc în timpul digestiei: cafeină, alcool, produse lactate, carne, zahăr, grâu și gluten, alimentele procesate

Sursa foto: Pixabay