În Bucovina, femeile știu să prețuiască orice frunză proaspătă. Când apare ștevia, când frunzele de viță, de hrean ori de sfeclă sunt fragede, ele nu așteaptă vreo sărbătoare ca să facă sarmale cu aceste ”fabrici de sănătate”.
Sarmale în frunze de sfeclă, rețeta
Se fierb relativ puțin timp, cel mult o oră, la foc mic. Se procedează ca la sarmalele în frunză de varză, se rulează compoziția, se pun la fiert în foarte puțină apă și borș, cât să treacă un pic de ele.
Minunatele frunze de sfeclă se spălă și apoi se opăresc în puțină apă cu borș.
Carnea pentru sarmale ar fi bine să fie una mai grasă deoarece grăsimea face sarmaua fragedă. Sunt bune pulpa cu grăsime, spată și piept de porc care se toc acasă sau se cumpără gata tocate. Unii pun și vită în compoziția de sarmale însă sarmalele tradiționale se fac cu carne de porc.
Orezul și ceapa din compoziție conferă și ele frăgezime sarmalelor. Nu trebuie exagerat cu orezul pentru „înmulțirea” umpluturii! Soluția este 100 g orez la 1 kg de carne tocată. Unii pun orezul și ceapa crude însă recomandarea este ca acestea să fie călite câteva minute cu puțin ulei.
Condimentarea sarmalelor se face după gust. Se pune sare, piper, cimbru uscat și boia dulce (paprika). Cine dorește poate adăuga și mărar, pătrunjel verde sau chiar suc de roșii sau bulion.
Modelarea sarmalelor se face și ea după preferințe, mai mari sau mici. De multe ori foile de sfeclă dictează dimensiunea sarmalelor. Acestora li se îndepărtează cotoarele și se folosesc doar porțiunile subțiri. Important este procesul de învelire (răsucire, înfășurare) astfel încât umplutura să fie bine închisă.
Clădirea sarmalelor în oală nu se face după o regulă fixă. La fundul oalei se pune un strat de Frunze de sfeclă.
- Apoi se aranjează sarmalele în straturi și, opțional, se intercalează cu bucățele de afumătură sau de carne crudă. Se pot dispune concentric sau în șiruri drepte. Nu trebuie îngrămădite deoarece orezul din ele își va mări volumul la fiert! Se continuă stratificarea până la umplerea vaselor. Trebuie totuși lăsați liberi 3-4 cm ca să aibă loc și zeama în care fierb sarmalele.
- Cele mai bune sarmale se fierb în moare de varză diluată cu apă. Lichidul trebuie să cuprindă bine sarmalele. Orezul din ele va absorbi mullt lichid așa că acesta trebuie completat din când în când.
- Fierberea propriu zisă a sarmalelor are loc fie în oală metalică așezată pe foc direct (pe aragaz) fie la cuptor (în oale metalice sau ceramice). Sarmalele se fierb sub capac și la foc mic. Fierberea sarmalelor (la foc mic) durează cca. 1,5 – 2 ore calculate din momentul în care acestea fierb în masă.
- Cele mai gustoase sarmale se fac la cuptor, la temperatură mică (150 C), iar gătirea lor dureaza 3-4 ore. Și în cazul lor trebuie completat lichidul din când în când. La final se îndepărtează capacul de vasul ceramic și se lasă sarmalele la rumenit în cuptor vreo 30 de minute la 180 C.
- Ar mai fi de zis că sarmalele sunt mai gustoase dacă sunt lăsate la odihnit 1-2 ore în vasul sau oala în care s-au gătit și că sunt parcă și mai bune în zilele următoare, reîncălzite.
Sfecla roșie, beneficii
- Sfecla este consumată din vremuri preistorice, însă pe atunci erau consumate doar frunzele de sfeclă. Abia în timpul Romei Antice a început să fie consumată sfecla pentru rădăcina sa. În secolul al XIX-lea, Napoleon a declarat că sfecla roșie este principala sursă de zahăr a Franței, înlocuind astfel în mod oficial trestia de zahăr.
- Consumul de sfeclă poate scădea riscul de cancer, datorită betacianinei, substanța care dă culoarea intensă sfeclei și care este, totodată, implicată în reducerea tumorilor.
- Sfecla poate curăța ficatul de toxine. Chiar dacă organismul are mecanismele sale prin care poate elimina toxinele, sfecla le poate completa și chiar stimula.
- Consumul de sfeclă ameliorează tranzitul intestinal, datorită conținutului ridicat de fibre. Consumul regulat de sfeclă reglează deci tranzitul intestinal.
- Sfecla poate contribui la reglarea colesterolului datorită fibrelor care absorb grăsimile și conduc la eliminarea lor din corp.
- Sfecla contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eliberarea unei substanțe ale cărei efecte au impact benefic asupra funcționării vaselor de sânge. Sucul de sfeclă roșie reglează tensiunea arterială în câteva ore de la consum. Acest lucru se petrece întrucât unele substanțe din sfeclă se transformă în oxid nitric odată ce pătrund în organism. Oxidul nitric relaxează vasele de sânge, dilatându-le și reducând astfel tensiunea arterială mărită.
- Sfecla are proprietati antiinflamatoare datorită anumitor compuși cu propriatăți antiinflamatoare. Un nivel redus de inflamație în organism scade riscul de afecțiuni precum Alzheimer, Parkinson, afecțiuni cardiace, diabet și nu numai.
