Ultimul Revelion comunist, care nu s-a mai difuzat. Fusese aprobat de Elena Ceaușescu

În decembrie 1989, Televiziunea Română avea deja pregătit programul oficial de Revelion, realizat după regulile epocii și aprobat de Elena Ceaușescu. Programele de Revelion se filmau cu mult timp înainte, iar o parte importantă din spațiul de emisie era rezervată momentelor dedicate lui Nicolae Ceaușescu, soției sale și așa-ziselor realizări ale regimului socialist. Căderea comunismului a făcut însă ca acest program să nu mai ajungă niciodată pe ecrane.

În anii ’70 și ’80, Revelionul televizat devenise o construcție rigidă, previzibilă, în care divertismentul era subordonat propagandei. La miezul nopții, românii știau că vor auzi mesajul fostului dictator, care începea invariabil cu formula „dragi tovarăși și pretini” și continua cu un bilanț triumfalist al socialismului multilateral dezvoltat. 

Cum arătau Revelioanele TV înainte de Ceaușescu

Chiar și obiceiurile tradiționale fuseseră deformate ideologic. Plugușorul, transmis în noaptea dintre ani, era „modelat” astfel încât să proslăvească regimul și pe „marele grădinar” care conducea țara.

Puțini își mai amintesc astăzi că, până spre anul 1970, Revelioanele de la televiziune aveau o cu totul altă atmosferă. Programele erau mai relaxate, cu mai mult umor și o libertate artistică relativ permisivă, fără omniprezența cuplului Ceaușescu și fără laudele obligatorii. După consolidarea puterii lui Nicolae Ceaușescu, Revelionul a fost transformat treptat într-un instrument de propagandă, iar veselia a devenit strict controlată.

Ultimul Revelion aprobat de Elena Ceaușescu nu a fost difuzat niciodată

După izbucnirea Revoluției, Televiziunea Română s-a trezit aproape fără program de Revelion. Editorii au eliminat la montaj toate momentele dedicate regimului ceaușist, lăsând în urmă goluri uriașe de emisie. Realizatorii au fost nevoiți să improvizeze în condiții extreme, în timp ce afară se trăgea cu gloanțe. În întuneric și sub presiunea evenimentelor, au scotocit prin arhivă, căutând emisiuni mai vechi, care să poată fi difuzate din nou.

Montajul s-a făcut aproape în direct. De pe o bandă pe alta, fragmentele erau legate pe loc, iar între ele era difuzată din nou și din nou „Lambada”, dansul lansat chiar în 1989. Pentru televiziune, posibilitatea de a difuza muzică străină era, în sine, un act de libertate. Alături de „Lambada”, artiști români foarte iubiți, precum Loredana, Daniel Iordochioaie sau Dan Spătaru, au completat un program improvizat, dar memorabil.

Cum arăta meniul de pe mesele românilor în comunism

În casele românilor, Revelionul se ținea în comunism cu ce se putea. Mesele erau rezultatul improvizației și al răbdării, cu preparate făcute din puținele ingrediente disponibile, obținute cu greu. Salata de boeuf se făcea adesea cu carne de pui, piftia din părțile mai puțin dorite ale porcului, iar sarmalele din ce carne se găsea. 

Peștele, de regulă cod sau merlucius, era nelipsit, conform directivei „nicio zi fără pește”. Dulciurile erau făcute în casă, iar maioneza și icrele se frecau manual. Cafeaua adevărată lipsea, iar Nechezolul era norma, în timp ce nessul se obținea pe sub mână.

Revelionul aprobat de Elena Ceaușescu a rămas pe benzi, nevăzut de public. În schimb, românii au primit în acea noapte primul Revelion fără discursuri, fără ode și fără frică. A fost un Revelion improvizat, imperfect, dar autentic, care a marcat începutul unei alte epoci, în care viitorul nu mai era dictat de la televizor.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!