O rețetă cu istorie. Legătura puțin știută dintre Revoluția franceză și Macarons

Macarons sunt considerate a fi de origine italiană, datând din secolul al VIII-lea. Erau preparate în mănăstirile venețiene încă din secolul al VIII-lea d.Hr. În timpul Renașterii, patiserii italieni ai reginei franceze Ecaterina de Medici au început să le prepare când aceasta le-a adus cu ea în Franța, în 1533, după căsătoria cu Henric al II-lea al Franței. Pe atunci, aceste fursecuri erau făcute din migdale mărunțite atent, albuș de ou și zahăr și se numeau „burice de preot”.

Se mai știe că aceste dulciuri erau așa de populare, încât în 1682, când Regele Ludovic al XIV-lea a decis să rămână la Versailles în 1682, macarons au fost servite oaspeților ca gest de bun venit. Până atunci, macarons erau considerate un produs exclusiv pentru membrii familiei regale. Tradiția a continuat până la căderea imperiului în 1789.

A fost nevoie de Revoluția franceză ca să mâncăm cu toții macarons

Conform Macaronsqueen.com, în timpul revoluției franceze, două surori, Marguerite și Marie-Elisabeth, au căutat azil în orașul Nancy din estul Franței. Macarons au devenit celebre în 1792, când aceste surori au început să le vândă oamenilor de rând. Surorile erau experte în prepararea unei varietăți de produse de patiserie, așa că, pentru a câștiga niște bani, au început să coacă aceste „burice de preot”. În scurt timp, duo-ul a devenit faimos, iar oamenii au început să se refere la ele ca fiind „Macarons de Nancy”.

Rețeță de macarons de casă cu ganache de ciocolată

Ingrediente: 160 g zahăr pudră, 115 g făină de migdale, 100 g albușuri (3 albușuri de la ouă de dimensiuni medii), un praf de sare 50 g zahăr fin (nu tos și nu pudră), colorant alimentar (opțional) – bezele; 100 g ciocolată neagră, 50 g frișcă lichidă – ganache de ciocolată.

Mod de preparare: Se începe cu pregătirea tăvilor pentru copt. Se decupează hârtia pergament la dimensiunea tăvii și se desenează cercuri cu diametrul de 4 cm, la distanță de circa 2 cm unul de altul. Se așază hârtia în tăvi cu partea desenată în jos. Ideea este să știți unde să așezați bezelele, dar ca acestea să nu se murdărească de la creion.

Pentru prepararea propriu-zisă se cern făina de migdale și zahărul pudră. Într-un robot de bucătărie, sau folosind un tel, bateți albușurile bine cu praful de sare până se obține o spumă, apoi adăugați treptat, câte o lingură, zahărul fin și bateți în continuare până se obține o bezea extrem de fermă.

În acest moment se adaugă colorantul alimentar, dacă se optează pentru colorarea prăjiturilor, se mai mixează de câteva ori ca să se omogenizeze compoziția. În final se adaugă și făină de migdale în două tranșe încorporate cu o spatulă, prin răsturnare. Compoziția pentru macarons trebuie sa fie spumoasă, aerată, și să curgă ca o lavă. Puneți compoziția într-un poș căruia îi atașați un dui (vârf) rotund și larg cu diametrul de 1 cm și postați câte un cerc în mijlocul fiecăruia desenat pe hârtia din tavă.

După ce ați umplut tava, loviți-o de câteva ori de masă pentru ca bezelele să se așeze. După aceea așezați tăvile într-un loc uscat, expuse la aer pentru aproximativ 40 de minute, adică până în momentul în care exteriorul lor formează o peliculă fină mai uscată la atingerea cu degetul. Între timp preîncălziți cuptorul la 140 150 °C și puneți macarons la copt pe raftul din mijlocul cuptorului pentru aproximativ 15 minute.

Pentru crema ganache, se încălzește frișca până aproape de fierbere și se toarnă peste ciocolata ruptă în bucăți cât mai mici. Se amestecă ferm până se dizolvă ciocolata, apoi crema se lasă la frigider până se răcește. După ce este rece se mixează de câteva ori, foarte puțin ca să nu se taie. Se pune într-un poș cu dui rotund și să distribuie pe baza unei bezele, apoi se lipește, tot cu baza, o alta deasupra.

Sursa foto: Pixabay