Prăjitura „Bebelușul olandez”. E așa de simplă, că o veți repeta la nesfârșit

Numită uneori și clătită germană, bebelușul olandez este o clătită mare, pufoasă, în stil de familie, cu un centru de cremă. Dacă nu ați mai preparat până acum această prăjitură, veți fi încântați să descoperiți cât de specială este. Și simplă..

Există mai multe moduri diferite în care se poate prepara bebelușul olandez, dar rețeta clasică prevede folosirea unei clasice tăvi din sticlă yena.

Ingrediente pentru a prepara bebelușul olandez

6 linguri de unt

6 ouă

1 cană lapte integral

1 cană făină

1 linguriță vanilie

zahăr pudră pentru decor

Mod de preparare

Preîncălziți cuptorul la 180 de grade C. Adăugați 6 linguri de unt (eu folosesc sărat, dar puteți folosi și nesărat) la topit într-o tavă de 9×13. Și dați la cuptor. Separat, folosind un blender ca să fie și mai simplu, amestecați 6 oua, 1 cană de făină, 1 cană de lapte integral, 1 linguriță de vanilie. Folosind o paletă, curățați părțile laterale ale blender-ului și mai amestecați puțin. Odată ce untul s-a topit, scoateți tava și turnați aluatul obținut în blender peste unt.

Dați apoi tava la cuptor și coaceți. Asigurați-vă că lăsați mult spațiu pentru ca acesta să se extindă în sus în tavă. De principiu, e nevoie de aproximativ 25 – 35 de minute pentru coacere. Unora le place prăjitura puțin mai umedă decât uscată. Când „bebelușul olandez” este gata, scoateți prăjitura din cuptor, acoperiți-o cu zahăr pudră, fructe de pădure, frișcă sau ciocolată, puse în mijlocul ei, chiar înainte de momentul servirii. Cum am arătat, în esență, este o clătită groasă, coaptă în cuptor. Este atât de simplu și ușor de preparat.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Laura Cox (@coxhomestead_kodak)

Nimeni nu știe însă cum a ajuns această prăjitură la numele  pe care îl are. Cu siguranță olandezii nu își mănâncă bebelușii. Povestea spune că numele „Dutch Baby” a fost inventat într-un restaurant administrat de o familie din Seattle numit Manca’s Cafe, deținut Victor Manca din aproximativ 1900 până în anii 1950. Inițial servite ca trei clătite germane mici cu zahăr pudră și suc de lămâie proaspăt stors, mai târziu, desertul a luat o nouă formă sși a fost supranumită „Bebeluş olandez”.