În același context, se sugerează că numele mâncării e inspirat de vestimentația în culori țipătoare a prostituatelor: roșul tomatelor, movul măslinelor, verdele pătrunjelului și al caperelor.
Cea mai amuzantă legendă despre originea numelui „puttanesca” este atribuită lui Sandro Petti, proprietarul unui celebru club de noapte din Ischia, în anii 1950. Povestea spune că, într-o seară, Petti a avut invitați la cină, dar nu avea prea multe ingrediente la îndemână. Cum acestora aveau un apetit mare, au insistat, iar Petti și-a numit ulterior preparatul cu paste „Spaghetti alla Puttanesca”.
Sosul Puttanesca pentru paste își are originea în Napoli. Se prepară din roșii, măsline negre, capere, anșoa, ceapă, usturoi și ierburi, de obicei oregano și pătrunjel, dar uneori și busuioc. Este un sos ușor de preparat, gătit scurt, și este foarte parfumat și picant. Acesta poate fi servit cu orice fesl de paste, de la celebrele spaghetti la oricare alte sortimente.
View this post on Instagram
Cum se prepară paste Puttanesca (2 porții)
Ingrediente: 200 g de paste, 400g de roșii decojite, 10g de capere desărate, 20g măsline fără sâmburi, 2 bucăți de anșoa, 1 cățel de usturoi, ulei de măsline după gust, pătrunjel proaspăt după gust
Mod de preparare: într-o tigaie puneți uleiul de măsline la încins și căliți, împreună, puțin, usturoiul, cu bucățile de anșoa, măslinele și caperele. Idea e ca ingredientele să își elibereze aromele. Ulterior, adăugați roșiile decojite pe care le-ați zdrobit în prealabil cu mâna. Nu vă recomandăm să folosiți un robot de bucătărie, esential e să rămână bucăți din roșii, de diferite dimensiuni, pentru a da, în final, mai multă savoare și consistență preparatului. Între timp, fierbeți pastele conform indicațiilor de pe ambalaj. După ce sosul a ajuns la consistența dorită, adăugați pastele fierte și amestecați-le, pentru a le face să se cuprindă de sos, pe toate părțile. Serviți pastele Puttanesca cu pătrunjel proaspăt tocat deasupra.
Sursa: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook