Simona Ionescu / Redactor Șef

După Covid-19, explozie de cazuri de varicelă. Medicii se tem de ce va urma, boala e extrem de contagioasă

După Covid-19, explozie de cazuri de varicelă. Medicii se tem de ce va urma, boala e extrem de contagioasă
Medicii nu mai apucă să respire după pandemie. În ultima săptămână, la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara au fost evaluați câte 3-4 pacienți pe zi, toți cu varicelă, pe lângă restul de cazuri cu alte afecțiuni. Odată cu renunțarea la protecția practicată pe durata stării de alertă, oamenii nu mai sunt așa de atenți la igiena sanitară, iar îmbolnăvirile apar pe bandă rulantă.

Unele dintre cazuri au fost foare grave și au necesitat spitalizarea. Este și cazul a doi copii. Unul din ei a făcut encefalită, în timp ce al doilea manifestă sindrom febril prelungit. Medicii spun că, după doi ani în care nu a fost înregistrat niciun caz de varicelă în Timiș, datorită măsurilor de protecție anticovid, purtarea măștii și izolarea, în următoarea perioadă numărul pacienților cu aceasta boală ar putea crește semnificativ.

Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecto-contagioasă care duce la apariția unor vezicule pe corp. Virusul care cauzează varicela se transmite pe cale respiratorie, prin aer, sau prin contact direct cu persoana infectată.  Boala este întâlnită cel mai frecvent iarna și primavara, dar în ultimii ani se poate constata o extindere a perioadei în care apar asemenea cazuri.

Perioada de incubație poate fi între 10 și 21 de zile, în majoritatea cazurilor este însă de două săptămâni. Contagiunea maximă este cu 2-3 zile înainte de apariția erupției pe corp, dar continuă și în timpul formării veziculelor până în momentul în care se desprinde ultima crustă.

Cum recunoaștem varicela și ce trebuie să știm despre contagiunea bolii

„Primele simptome sunt cele de subfebrilitate (37-37,5) sau chiar febră (38-39), oboseală, dureri de cap, indispoziție și stări de rău, dar și apetit diminuat. După cel mult două zile de la apariția primelor semne de boală, apar petele roșii pe corp care se transformă în vezicule pline cu lichid. În evoluție normală, dacă nu este ruptă, vezicula scade în volum treptat în 12-24 de ore, începând din centru, apoi se turtește prin reducerea conținutului, care se resoarbe.

În a 3-a sau a 4-a zi, vezicula se usucă și se transformă în crustă. Unele elemente eruptive trec direct în stadiul de crustă. Este important ca bolnavul să fie izolat pentru a nu transmite mai departe virusul. În majoritatea cazurilor, nu este necesară evaluarea în spital, pacienții rămânând în evidența și monitorizarea medicului de familie.

Sunt însă cazuri, ca cele pe care le avem internate în spital, în care pacienții au dezvoltat o complicație și a fost necesară monitorizarea atentă a acestora. Encefalita se manifestă prin vărsături cauzate de hipertensiune craniană, instabilitate în mers și dureri de cap, cefalee”, a explicat asist univ. dr. Adelina Marinescu – medic specialist boli infecțioase, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Chiar și adulții pot dezvolta forme grave ale bolii, care se manifestă printr-o suprainfecție la nivelul pielii și care poate duce, dacă nu este tratată cu antibiotice, la septicemie. Tratamentul bolii constă în administrarea de antitermice, antiinflamatoare sau antihistaminice care să amelioreze senzația de mâncărime a pielii.

Există metode de prevenire a varicelei

Vaccinarea rămâne cea mai bună metodă de vă proteja. Imunizarea împotriva varicelei nu intră, însă, în schema completă de vaccinare a copiilor. Părinții trebuie să știe că  serul poate fi administrat oricând, după împlinirea vârstei de 9 luni. Este recomandat ca vaccinul să fie administrat până la vârsta de 12 ani.

Și adulții pot fi imunizați. Vaccinarea asigură o protecție pe parcursul vieții, dacă este făcută corect, ceea ce presupune administrarea a două doze la un interval mai mare de 6 săptămâni.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre