De vreo 20-25 de ani, administrațiile locale și politicienii tot au în planurile electorale sau în discursurile lor reabilitarea clădirilor din București lăsate în paragină. Și tot de atâția ani, clădirile acestea se încăpățânează (cu mici excepții) să rămână semețe ruine. De Crăciun, ni s-a servit povestea de succes a Casei Mița Biciclista, care n-a căzut… să-și rupă prispa, fiind salvată de un ONG condus de un apropiat al primarului Nicușor Dan. Frumos, pozitiv, doar că…
Stupoarea, enervarea și decizia de a lua atitudine mi-au venit după ce am aflat dintr-o știre tv, rostogolită pe două posturi, cam cu același text „vizionar”. Eram anunțați că bucureștenii și-au dus copiii să vadă Casa Miței Biciclista, devenită atracția de Crăciun prin felul în care a fost pavoazată. Brazi, ghirlande, luminițe… Feerie, cu adevărat!
Și, ne spunea reporterița, oamenii vin în număr mare să-și facă fotografii la „Casa Miței”. Mița – prezentată că era „aproape o prințesă”, iar amfitrionul clădirii, Eduard Niculușcă, insista pe ideea că Mița a fost o revelație mondenă la Paris, exportată apoi cu trena unei tinere aristocrate independente la București. „Prima femeie care a circulat cu bicicleta pe străzile Bucureștiului, cunoscută mai degrabă după porecla sa: Mița Biciclista, din această cauză”.
Și uite așa, în aceeași notă, vorbitorii din reportajul difuzat de Digi24 au încercat să schimbe istoria Miței și casei sale celebre, atât de cunoscută generațiilor de bucureșteni, inclusiv din scrierile vremii, din cărți memoriale ale unor oameni de cultură sau din poveștile bunicilor și străbunicilor care au trăit în perioada interbelică.
„Aproape o prințesă”… Chiar am înnebunit să le spunem copiilor că Mița Biciclista a fost o prințesă atunci când îi ducem să facă o poză cu clădirea îmbrăcată în ghirlande de brad și luminițe?! Marketingul oengist e una, iar istoria unui oraș, a unui personaj, este alta. Faptul că în acea casă de patrimoniu s-a practicat prostituția poate fi exclus din prezentarea „afacerii” culturale care s-a născut acum în acel loc. Dar adevărul despre personajul Mița Biciclista nu este etic să fie transformat într-o minciună urbană. Din niciun punct de vedere.
Istoria Miței Biciclista și a casei sale
Înainte de toate, să spunem pentru cei tineri că Mița Biciclista nu a trăit cu secole în urmă ci în perioada interbelică. A murit în anul 1968, la o vârstă înaintată – peste 80 de ani. Comuniștii au protejat-o pe curtezana de lux și au lăsat-o să locuiască în casa dăruită ei de Regele Ferdinand, unul dintre clienții ei favoriți.
Casa de lângă Biserica Amzei și Ambasada Franței, de pe strada Cristian Tell, nr. 9-11, a fost cândva cuibușorul de nebunii al tinerei și frumoasei curtezane Maria Mihăescu, cunoscută sub numele de Mița Biciclista. Ea și Lia Magazia sunt consemnate în scrierile vremii ca fiind prostituatele renumite în „Micul Paris”, „dame de lux” care aveau drept clienți cei mai bogați bărbați.
Reporterița de la Digi24, dacă ar fi căutat pe Google, ar fi găsit informații interesante despre Mița Biciclista și n-ar fi rămas cu ideea că era „aproape o prințesă”.
„Fiică a unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ, tânăra de vreo 14-15 ani a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea „carierei de curtezană”. Devenită o tânără cultă şi învăţată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant pe Regele Leopold al Belgiei”, consemnează revista Historia.
Neagu Djuvara despre Mița Biciclista
Iar istoricul Neagu Djuvara povestește în cartea sa „Un secol cu Neagu Djuvara: „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”.
Maria Mihăescu a trăit o perioadă la Paris, iar când s-a întors în București și-a deschis ușa iatacului spre a-i face fericiți pe domnii cu stare. Vorbea tuturor în franceză, frecventa localurile de lux, în mod special Athene Palace. Când se afla la Paris a câştigat o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience. A câştigat prin faptul că pielea de pe biciul de la trăsură era împodobit cu flori, a consemnat presa franceză și, mai târziu, cea românească.
De ce i s-a spus Mița Biciclista
Pentru că Miţa a fost prima femeie ce a pedalat pe străzile Capitalei. Bicicleta ei strălucea, avea ghidon de argint. Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cu părul tuns scurt și mereu îmbrăcată excentric.
Cei mai importanți amanți ai Mariei Mihăescu au fost Regele Ferdinand, doctorul Nicolae Minovici, părintele Societății „Salvarea”, Octavian Goga.
A devenit cunoscută drept Miţa Biciclista, după ce a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar pentru că îl respingea, acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista” și a scris mai multe articole despre ea.
În anul 1940, Maria Mihăescu s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. Și apoi au început problemele financiare. Ca urmare, a fost nevoită să închirieze o parte din camerele din impozanta sa casă. Există consemnate mărturii ale chiriașilor și vecinilor din Piața Amzei care spuneau că, în anii 50-60, Mița îl trimitea pe bătrânul general la cerșit.
Aceasta este povestea celei mai cunoscute prostituate din perioada interbelică. De ce vrea antreprenorul Edmond Niculușcă, fost consilier al primarului Nicușor Dan, să o falsifice?!
Casa Miţa Biciclista, salvată de proprietari necunoscuți
Clădirea din strada Cristian Tell este declarată monument de arhitectură în stil baroc și, evident, este monument de patrimoniu. A fost
construită la începutul secolului al XX-lea, cu faţadă în stil art nouveau. Ultima renovare a imobilului a fost făcută de comuniști, în anul 1985.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
