Simona Ionescu / Redactor Șef

Ion Cristoiu a făcut cronica filmului „21 de rubini”, cel mai controversat din ultimii 33 de ani

Ion Cristoiu a făcut cronica filmului „21 de rubini”, cel mai controversat din ultimii 33 de ani
În 18 octombrie 2023, Rețete și Vedete publica un articol despre lansarea filmului „21 de rubini” în cinematografele din România. Era un film românesc în care joacă staruri internaționale, dar și actori de marcă ai cinematografiei noastre. La scurt timp de la lansare, filmul a fost retras din rețeaua cinemaurilor.

Scenariul greu și grav a stârnit controverse. Postul tv Realitatea Plus a difuzat filmul „21 de rubini”, cu Mickey Rourke, Anthony Delon, Elisabeta Pellin, Dorel Vișan, Magda Catone, Răzvan Vasilescu, Nicodim Ungureanu, Loredana Groza.

Au apărut multe articole pro și contra, dar cel mai echilibrat este al maestrului Ion Cristoiu. El a ales să facă efectiv o cronică a filmului, de aceea o și publicăm. În următoarea perioadă, vom selecta și opinii în legătură cu acest film, lăsând la latitudinea cititorului opțiunea de a vedea „21 de rubini” și să-și formeze propria părere.

Pe scurt, despre lansarea din toamna lui 2023

Anthony Delon, fiul legendarului Alain Delon, a revenit la București, pentru a participa la premiera de gală a filmului „21 de Rubini”, în regia lui Ciprian Mega. Actorul franco-american are unul dintre rolurile principale în acest film de autor, cu distribuție internațională, unde joacă împreună cu starul american Mickey Rourke, deținătorul Globurilor de Aur, cu actrița italiancă Elisabetta Pellini și cu importanți actori români.

Evenimentul a avut loc pe 19 octombrie, la Cineplexx, Mall Băneasa din București. Ulterior, actorii și echipa filmului au plecat într-o scurtă caravană prin țară.

Pe 21 octombrie, filmul a fost vizionat, în avanpremieră, în Timișoara, iar după proiecția specială, timișorenii s-au întâlnit cu regizorul, cu actori români și cu producătorii, Silviu Ciobanu și Laura Mega.

 S-a anunțat că filmul va rula în cinematografele din țară începând cu 3 noiembrie 2023. Apoi, câteva luni mai târziu în niciun cinematograf din țară filmul „21 de rubini” nu a mai rulat.

Postul Realitatea Plus a luat decizia să schimbe programul din a doua zi de Paște și să difuzeze controversatul film. „21 de rubini” a fost prezentat recent la Moscova unde s-a bucurat de o mare apreciere. Evenimentul în sine a stârnit alte reacții vehemente.

 Ion Cristoiu a făcut cronica filmului „21 de rubini”

Este o mare lovitură de presă, o mare lovitură pentru film și un prilej pentru dvs. să vedeți un film excepțional! Eu l-am văzut și despre acest film am vorbit un pic în cadrul interviului cu regizorul Ciprian Mega. Stimați telespectatori, îmi permit să vă spun câteva lucruri, fără să vă dezvălui prea mult acțiunea, pentru că acest film, așa cum s-a văzut și din interviul meu, a fost și este supus unui mare risc: riscul de a fi văzut nu ca un film, ci ca un articol de ziar sau ca un talk show la televiziunile de știri. Vă spun din start: ’21 de rubini’ este un film. Este un film mare, dar trebuie să-l vedeți ca film. Eu l-am văzut ca film și l-am apreciat ca atare. Din nenorocire, el a fost interpretat de o anumită parte, de unii care se numesc suveraniști, că este un film anti-occidental, anti-LGBT, împotriva Statului Paralel. Cealaltă tabără, TFL-istă, a luat în serios acuzațiile acestea și a pornit o campanie împotriva filmului.

Regizorul, tocmai pentru a păstra caracterul de film, a surprins niște caractere, a construit povestea cu niște oameni, cu emoțiile lor, cu slăbiciunile lor. Există multe personaje care pot fi identificate cu persoane reale. De exemplu, pe Traian Băsescu îl veți identifica ușor în faptul că era la piscină, că era ușor mojic, că ăsta e Traian Băsescu, și că e chelios, cam atât. Totuși, să nu începeți să căutați cine-i cutare sau cutare; filmul rămâne film, operă artistică, cu oameni. Tocmai pentru a evita această identificare, regizorul, care este și scenarist, a glisat timpurile. Veți vedea acolo și perioada cu mască, și perioada de Jihad a binomului SRI-DNA, veți vedea și aluzie cu războiul din Ucraina.

„Pe mine m-a impresionat muncitorul”

Care este esența acestui film? Este una dramatică și personajul care mie mi-a plăcut cel mai mult și care pe mine m-a impresionat este muncitorul. Lucrează la balastieră, are o nevastă care merge la preot acolo, vrea să-și dea fiul la seminar și pentru asta trebuie să dea bani popilor, nomenclaturii bisericești. Este un personaj fascinant! Mai întâlnești asemenea personaj la marii regizori ruși. El este un om simplu, talpa țării, asta e lumea lui, cu problemele lui.

După asta, vine lumea nomenclaturii bisericești. Pe mine mă miră că au dat filmul, pentru că acest film pune la îndoială nomenclatura bisericească, care este la fel și în biserica rusă. La ora actuală, Biserica Ortodoxă Română, a devenit un sprijin al statului, un instrument al statului; se înscrie, alături de instituțiile de forță, ca fiind de partea statului și nu a cetățeanului. Partea aceea de corupție, că trebuie dată mită pentru a intra la seminar, nu e o noutate. Unii o văd ca pe un atac la BOR, dar, de fapt, este un lucru deja bine cunoscut. Cel mai grav lucru dezvăluit în acest film este nomenclaturizarea bisericii, cu ierarhii, episcopi, palate, odăjdii, bani, putere, jocuri. Această nomenclatură bisericească este pusă (și aici este caracterul ultra-periculos pentru nomenclatura bisericească, din România sau din Rusia) în contrast cu acel preot Alexie. Acest preot este dat afară de biserică, dar lumea vine la el. Sunt mulți ca el în România, preoți, duhovnici, călugări, călugărițe, care au duh și care sunt alături de acest om simplu și de problemele celor ca el. Restul, nomenclatura bisericii, nu are nicio treabă cu oamenii. Asta este și partea pozitivă în toată această lume mizerabilă.

Lumea nomenclaturii și cea a reprezentanților stăpânului

O altă lume este lumea nomenclaturii democratice, care face chefuri, care petrece, trăiește bine, face afaceri (din care face parte și primarul, excepțional interpretat de Dorel Vișan). Și ultima lume este cea a reprezentanților stăpânului, adică reprezentanta UE și reprezentantul Americii. De la prestația acestor două personaje, s-a ajuns la concluzia că filmul este anti-occidental. Nu este deloc anti-occidental, câtă vreme arată că în biserica ortodoxă este corupție. Nu! În primul rând că atât reprezentanta UE, cât și reprezentantul Americii sunt oameni.

Există un moment acolo de LGBT-ism, în care reprezentanta UE, o italiancă care interpretează foarte bine, se repede să o sărute pe procuroare. Eu n-am văzut nimic din critica LGBT. Sigur că se sugerează că procuroarea era sprijinită în ascensiunea ei de reprezentata UE, pentru că era îndrăgostită. Americanul, care e un personaj și mai impresionant, este interpretat de Mickey Rourke. Sigur că ei doi se poartă aici ca într-o colonie, pentru că așa și este. Ambasadoarea SUA în România este o amărâtă de funcționară, a 15-a roată la căruță în Departamentul de Stat, dar în România este guvernator, face ce vrea ea; cred că s-a mirat și ea când a ajuns aici că noi îi pupăm mâna! Asta este lumea cea mai îndepărtată de omul acela de rând, o lume de cuvinte mari. O să vedeți la început cum vorbesc despre democrație și, de fapt, se vede din destinul acestei procuroare, care trebuia să devină procuror general, cum fiecare voia să-și facă propriile jocuri.

„Atunci s-a rupt șira spinării a omenirii. Atunci omul a devenit vierme”

Merită văzut filmul! O idee foarte interesantă din film este când reprezentata UE face teoria fricii și spune că ‘decât să-i arestăm, mai degrabă îi șantajăm’ și aici se poate glosa mult. Ion Cristoiu recomandă vizionarea filmului “21 de rubini”. Eficiența uriașă a fricii s-a văzut în pandemie. Atunci s-a rupt șira spinării a omenirii. Atunci omul a devenit vierme. Gândiți-vă că intelectualii, jurnaliștii, care au fost folosiți pe post de bulan al puterii, chiar credeau. Atunci au învățat frica, acum lungesc războiul din Ucraina.”

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre