Din cele nouă monarhii europene care permit femeilor să conducă, patru sunt monarhiile în care o femeie va fi moștenitoare. Unele dintre viitoarele regine ale Europei au avut zeci de ani să se pregătească pentru acest rol – mai mult de patru decenii, în cazul prințesei moștenitoare a Suediei. Altele sunt încă la liceu. Până la sfârșitul deceniului, casele conducătoare ale Europei pot arăta foarte diferit. Aici, vă prezentăm toate moștenitoarele de sex feminin care urmează să preia tronul, scrie Vogue.com.
Alături de viitoarele moștenitoare ale Europei, o generație de alte femei din casele regale se pregătesc să urce un rang.
Prințesa Elisabeta a Belgiei
Elisabeth Therese Marie Helene va fi prima regină conducătoare a țării ei. Asta deoarece, așa cum știți, deoarece Belgia a instituit primogenitura absolută. Adică, dreptul absolut al primului născut de a conduce, indiferent de sex. Legea a fost instituită în anul 1991. Și pentru că trebuie să știe exact cum să conducă, iar un conducător are de luat și multe decizii mai degrabă bărbătești, Prințesa Elisabeta a făcut un an de serviciu militar, iar acum studiază la Universitatea din Oxford, mai arată sursa citată.
Prințesa moștenitoare Mette-Marit a Norvegiei
Când soțul ei, prințul moștenitor Haakon, va urca pe tron, prințesa moștenitoare Mette-Marit va deveni regina consoartă a Norvegiei. Familia regală norvegiană este căsătorită de mai bine de 20 de ani.
Prințesa Gabriella de Monaco
Deși tronul monegasc este deținut din punct de vedere tehnic de un prinț sau de o prințesă – mai degrabă decât de un rege sau o regină – prințesa Gabriella, Contesa de Carlades este a doua în clasament pentru rol. Deși prințesa este din punct de vedere tehnic cu două minute mai în vârstă decât fratele ei geamăn, prințul Jacques, ea venind pe lume prima, legea monegască preferă în continuare moștenitorii bărbați.
Surse foto: Instagram, Vogue.com
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook