După cutremurul din 1977, Nicolae Ceaușescu a luat o decizie controversată care a pricinuit multe tragedii. A ras de pe fața Pământului un cartier întreg, cu căsuțe cochete și balcoane cu multe flori. Mulți s-au sinucis, alții au murit de inimă rea. Pe ceilalți, i-a răspândit în tot orașul, în blocuri muncitorești.

A ridicat un mastodont, Casa Poporului, a doua clădire ca suprafață din lume. Voia ca din balcon să vadă în linie dreaptă departe, tocmai până la Uzinele Republica.

Casa Poporului este construită să reziste la cutremure mari

Casa Poporului are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Dacă nu ai un ghid, poți foarte ușor să te rătăcești în această clădire gigantică. Nicolae Ceaușescu a decis ridicarea unei astfel de clădiri imediat după marle cutremur din 1977.

Mai era speriat și de bombele nucleare. Așa că a cerut să fie ridicată o clădire care să reziste la un cutremur devastator de peste 8 grade Richter. Dar și la atacuri repetate cu rachete performante şi la două bombe atomice lansate succesiv.

Clădirea este situată pe Dealul Arsanalului din București. Zona constituie un punct înaintat al Dealului Spirii către râul Dâmboviţa, rămas din vechea terasă a râului. Originea Dealului Arsenalului se explică prin erodarea terasei inferioare a Dâmboviței de către apele sale. Condițiile favorabile de viață ale acestui loc au făcut ca dealul să fie populat încă din neolitic.

Ca să ridice clădirea Casei Poporului și a bulevardului Victoria Socialismului, Nicolae Ceaușescu a făcut numeroase vizite de lucru. Cu șapca lui de munciotr dădea din mână și decide ace clădiri trebuie rase de pe fața pământului. Un cartier întreg, Uranus, și o mare parte a centrului istoric a fost demolată. Pe bulevard, s-au ridicat blocuri spațioase în care urmau să locuiască toți marii demnitari ai vremii.

Nicolae Ceaușescu a luat o decizie care a pricinuit multe tragedii. A ras de pe fața Pământului cu cartier întreg, Uranus-Antim

Casa Poporului a costat 4 miliarde de euro

Tot ce este legat de Casa Poporului este la superlatic. În 1989 costurile clădirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar în 2006 la 4 miliarde euro.

Actualul Palat al Parlamentului a fost înscris cu trei recorduri în Cartea Recordurilor, Guinness Book. Pentru cea mai mare, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire administrativă din lume. Palatul Parlamentului are o suprafaţă totală de 330.000 mp, fiind astfel cea mai mare clădire administrativă, pentru uz civil, din lume.

La acest edificiu gigantic au lucrat 20.000 de muncitori și 12.000 de militari rezervişti, conduşi de colonelul Nicolea Kovacs.

Este construită din 700 de tone metrice de oţel şi bronz, un milion de metri cubi de marmură, 3,5 de tone metrice de sticlă şi 900.000 metri cubi de lemn. Trebuie spus că majoritatea materialelor folosite, a mobilierului, covoarelor etc au provenit de la noi din țară.

Are 86 de metri înălţime, de la nivelul solului, şi încă 90 de metri sub pământ. Imobilul are 5.000 de încăperi, iar în subteran există şapte etaje. Ultimul nivel este ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu, o incintă cu pereţi din beton de 1,5 metri grosime. Nu poate fi penetrată de radiaţii.

Majoritatea materialelor folosite, a mobilierului, covoarelor etc au provenit de la noi din țară

Povești cu fantome ce bântuie Casa Poporului

Una dintre legendele care au rămas vii în Palatul Parlamentului ține de stafiile din clădire. Prima poveste cu fantome se spune că ar fi apărut prin anul 2001. Unii spun că sunt în jur de 12, alţii, că sunt mai multe, scrie evz.ro.

Patru strigoi au chiar şi nume. Apar noaptea pe coridoare, rup sigilii, fluieră, fac să ţiuie sistemele de securitate de la porţile de intrare.

“Lucrez în administrația Palatului Parlamentului încă de la deschidere. Nu s-a auzit de vreo problemă de acest gen până în anul 2001. Atunci am auzit prima poveste. Apoi din ce în ce mai des, de la poliţiştii şi jandarmii care lucrează noaptea, pompierii care verifică sistemul de prevenire a incendiilor. Eu personal nu am văzut fantomele, cred că şi din motiv că lucrez ziua. Dar fără foc nu iese fum”, a povestit un angajat.

Majoritatea fantomelor ies noaptea pe coridoare
Anca e o fată de aproximativ 20 de ani, care are o rochie de vară cu desen floral. Se spune că se arată în general personalului care este în uniformă

Fantomele ies noaptea pe coridoare

Majoritatea fantomelor ies noaptea pe coridoare, cu excepţia câtorva apariţii diurne în încăperile reci. Toate apariţiile sunt ale unor oameni care au murit violent în perimetrul Palatului Parlamentului. Un singur caz iese din acest tipar, boierul  Giovani.

  • Apare în preajma restaurantului parlamentarilor. Boierul are caftan de secol XVIII, de culoare neagră, și anteriu cu blană de vulpe la gât. A fost omorât în conacul pe care îl avea exact în locul unde se află acum Palatul Parlamentului.
  • Anca e o fată de aproximativ 20 de ani, care are o rochie de vară cu desen floral. Se arată în general personalului care este în uniformă. Îi întreabă unde se află şi cere ajutor. Conform poveştii, Anca a fost răpită de nişte muncitori care lucrau în anii 80 la Casa Poporului. A fost sechestrată într-o baracă metalică şi violată mai multe zile în sir. A reuşit să evadeze într-o noapte, dar a căzut într-o groapă plină cu ţepuşe din fier beton. Nu a văzut-o nimeni înfiptă acolo şi s-a turnat beton peste ea. Câţiva muncitori apar separat, unii în salopete de vară, alţii în pufoaice.
  • Copilul care plânge e o fantomă aparte. Spre deosebire de celelalte, care comunică, de acest copil foarte supărat nu se poate apropia nimeni. Povestea lui este necunoscută.
  • Stafia unui căpitan genist a ajutat un consilier din Palatul Parlamentului să găsească nişte chei. Când să îi mulţumească, consilierul a văzut că ofițerul are uniformă de pe vremea lui Ceauşescu, cu grade în formă de steluțe. Asta s-a întâmplat în 2002. Consilierul a povestit cuiva păţania, că a avut o emoţie mare, trebuia să se descarce.

Cea mai cunoscută legendă cu stafii

Grupul celor şapte militari în termen apare în fel de fel de ipostaze. Unul sau doi au şi nume. Un angajat a povestit că într-o seară de vară, militarii au început să joace fotbal pe terenul din faţa intrării. Un poliţist şi un jandarm s-au dus să-i potolească, dar ajunși la terenul cu pricina, au constatat că nu era nimeni. Întorcându-se în incintă au auzit din nou zgomot şi i-au văzut din nou pe militari cu mingea. S-a repetat povestea. După un timp, poliţistul a aprins reflectoarele şi a chemat schimbul, iar militarii fotbalişti nu au mai apărut. Sursa: evz.ro


Semnul care a anunțat moartea lui Nicolae Labiș. Poetul a murit după 2 luni

Comorile blestemate din Bărăgan. Aduc moartea

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp