Simona Ionescu / Redactor Șef
O ie Celine, la reducere, costă 461 de euro. Prețul beneficiază de un discount de 59%. Ia care preia până la identitate motivele populare tradiționale din zonele rurale românești, a fost confecționată în Italia, iar acest lucru, scrie pe etichetă, e garanția calității sale.
Amintim gestul pictorului francez Henri Matisse care în aprilie 1940 încheia o pictură care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale. „La Blouse Roumaine“, așa și-a intitulat artistul francez lucrarea. Era o pânză de 92 x 73 centimetri. Pe un fundal roşu, reprezenta o tânără ce purta o fusta albastră şi o bluză albă cu însemne populare de o frumuseţe copleșitoare. A pictat, de fapt, o serie de frumuseți feminine în ii.
Le-a avut muze pe patru dintre româncele celebre și pline de personalitate: Elvira Popescu (alternativ: Popesco, n. 10 mai 1894, București – d. 11 decembrie 1993, Paris), actriță română de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut carieră în Franța; Elena Văcărescu (21 septembrie 1864, București – 17 februarie 1947, Paris), scriitoare română stabilită în Franța, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze;
Anna de Noailles (15 noiembrie 1876 – 30 aprilie 1933, Paris) scriitoare și poetă franceză de origine română, vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, respectiv Martha Bibescu (28 ianuarie 1886, București – 28 noiembrie 1973, Paris), romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză.
Regina Maria a fost una dintre promotoarle portului tradițional românesc, pe care l-a iubit și l-a purtat cu eleganță, la întâlniri oficiale, banchete, inclusiv în viața de zi cu zi.
Paul Poiret, cel mai la modă designer de modă din perioada primului război mondial, a fost deschizătorul de drumuri în adoptatrea iei românești în colecțiile de lux ale caselor de modă. Vizionarul Poiret a creat ţinute pentru Regina Maria a României şi a fost un mare admirator şi prieten al lui Brâncuşi. Era fermecat de frumusețea costumului popular românesc cu care a intrat în contact prin Regina Maria, ea însăși una dintre principalele promotoare ale costumului national, care îi era clientă fidelă.
Maria Tănase, celebra cântăreață, s-a numărat printre personalitățile care au purtat ia românească, făcând-o cunoscută în întreaga lume.
Smaranda Brăescu, a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană și campioană mondială. Și o femeie mândră de portul național, pe care l-a dus peste tot în lume.
Mai târziu, iille românești au cucerit vedetele de la Hollywood. Celebrele actrițe de Hollywood Anne Hathaway și Katie Holmes, dar și modelul britanic Kate Moss au inclus în garderobele lor iile create de casa de modă Isabel Marant pentru colecția de primăvară – vară 2012.
Alte vedete precum Gwyneth Paltrow, Sophia Loren, Raquel Welch, Ali McGraw, Emma Stone, Halle Berry, Jennifer Garner, Katie Holmes, Kirsten Dunst, Khloe Kardashian sau Rita Wilson au, de semenea, în dressing-uri, bluze inspirate din iile noastre. Fiecare piesă costă 4 – 5.000 de solari, fiind realizate de designeri celebri, unele fiind chiar piese haute-couture.
De exemplu, Yves Saint Laurent a fost primul designer care a dedicat iei românești o colecție întreagă. El s-a inspirat mai întâi în 1981 din capodopera lui Henri Matisse, ”La blouse roumaine”, prezentând o singură creație, asupra căreia a revenit 18 ani mai târziu.
Jean Paul Gaultier a fost al doilea mare designer care dedicat o întreagă colecție tradițiilor vestimentare românești, în toamna anului 2006.
Casa Tom Ford a inclus în colecția sa de primăvară 2012 o ie, ”Romanian Peasant Blouse”. Aceasta a devenit și mai celebră după ce a fost purtată de celebra cântăreață Adele, pe coperta revistei Vogue, în același an. Cusută manual, piesa se vinde cu 4.500 de dolari. Văzând sumele vehiculate, nu putem decât să apreciem că ia de la Celine, cu menționarea căreia am început acest articol, este de-a dreptul „ieftină”.
Nu trebuie să te consideri patriot ca să porți ie, iar această „cămașă” poate fi îmbrăcată în egală măsură de femei și bărbați. Sunt puțini însă, cei care cunosc istoria iei. Toată lumea ști că ea intra în alcătuirea portului popular românesc și că pe vremuri era lucrată manual de femeile din comunitățile rurale.
Iile autentic românești sunt și astăzi lucrate manual. O ie „originală” nu costă mai mult de 150 de euro. Cele mai multe magazine de la noi care vând ii ( magazine de suveniruri de exemple), comercializează unele care au pe etichetă mențiunea „made in China”, fiind importate din această țară.
Dr. Cătălin Balaci, muzeograf la Muzeul Satului Bănățean explică faptul că aceste cămăși asemănătoare iei care se poartă azi au, în realitate, foarte puțin de-a face cu adevăratele bluze românești. „Cămășile pe care noi le numim generic ii se găsesc și fac parte din portul popular pe o arie foarte largă din spațiul est european și sud european. Ia are câteva particularități românești, care, însă, s-au pierdut deja. Ceea ce se poartă acum cu foarte multă mândrie patriotică drept ii, majoritatea sunt ii- fantezie.
Sub termenul acesta de ie, cămașa s-a răspândit, dar e cu totul altceva. Aceste ii sunt făcute din pânză banală, industrializată, iar decorațiile actuale sunt decorații fantezie, nu mai au nicio legătură cu modelele originale. Ia a devenit un obiect trendy, fashion. Are același statut ca o pereche de ochelari de soare. Ia de azi e un obiect modern. Prin urmare, faptul că designeri străini au inclus în colecții „bluza românească” nu înseamnă că am putea noi, dar ca români, avansa pretenții legate de drepturile de autor.
În primul rând, trebuie reținut că ia nu este specifică întregului spațiu românesc. Ea e denumită ca atare doar în sudul țării. În restul țării avem cămeși, spăcele etc. O cămașă este ie este doar atunci când e din borangic sau mătase, sau din in, dacă vorbim de zona Moldovei”, a declarat muzeograful.
Povestea iei este străveche. Începuturile ei datează din perioada culturii Cucuteni, cea mai veche civilizație a Europei, care a trăit în perioada 5.200 – 3.200 înaintea erei noastre. Localizată în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, membrii acestei civilizații erau renumiți în activități meșteșugărești casnice precum țesutul și olăritul.
Potrivit cercetărilor, însemnele culturii Cucuteni amintesc de ia tradițională românească. Cuvântul ie, atribuit cămășii tradiționale a portului românesc, derivă din latinescul Tunicae lineae, care înseamnă tunică subțire, purtată direct pe piele.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
