În câte feluri mai trăiește astăzi SCULPTURA. Expoziție eveniment în Capitala Europeană a Culturii

Proiectul va aduce în această perioadă la Timișoara peste 70 de artiști ale căror lucrări prezintă perspectivele diverse în care se manifestă sculptura și evoluția ei din ultimii 50 de ani. „Am ales acest titlu după SCULPTURĂ / SCULPTURĂ după pentru că acest după…după… sugerează evoluție, curgere, o trecere în forme succesive. Dar l-am ales și ca să vă provocăm”, a spus Sorina Jecza, președinte al Fundației Interart TRIADE.

Evenimente din cadrul proiectului se vor desfășura în incinta Cazarmei U din centrul orașului Timișoara, acolo unde, pe parcursul celor șapte luni, vor putea fi vizitate patru expoziții permanente, expoziții temporare și vor avea loc mai multe activități conexe.  „Ne-am concentrat pe istoria recentă a clădirii și trebuie să spun că a fost o provocare să readucem în circuit public, urban, o clădire ce este nevizitată de decenii și acum devine pol de interes în oraș”, a spus și Attila Kim, curator al proiectului alături de Sorina Jecza.

Sensul sculpturii

Înțeleasă secole de-a rândul ca monument, ca reprezentare simbolică și religioasă menită să fixeze în conștiință un loc, un personaj sau un eveniment memorabil, își mai păstrează sculptura valabilitatea convențiilor?  Mai sunt respectate limitele în care era înțeleasă inițial? Ce mai poate surveni după ce marile modele și-au desăvârșit manifestările? Își mai găsește sculptura românească de azi resursele inovatoare, după experiența lui Brâncuși?

Acestor multiple întrebări le propune răspunsuri proiectul după SCULPTURĂ / SCULPTURĂ după printr-o serie de evenimente expoziționale care au debutat joi, 4 mai  2023, ora 18,00, la Cazarma U din Timișoara (Piața Mărăști nr. 2).  Conceptul curatorial care dă unitate acestor manifestări pornește de la faptul că în arta contemporană obiectul tridimensional și-a depășit condiția sau limitele, mai arată organizatorii.

În acest context, selecția curatorială are în vedere producții artistice care au la bază obiectul sculptural, dar care urmăresc o extensie a expresiei sale plastice, extinzând-o și interferând cu alte forme de exprimare sau medii creative (instalații, land art, intervenții site-specific, performance).

Patru expoziții permanente prezintă evoluția sculpturii românești

Această prezentare caleidoscopică a evoluției sculpturii românești va fi realizată prin patru expoziții permanente, care vor fi accesibile publicului începând cu 4 mai:

Expoziția Monumental și efemer. Memorie sculptată, curator: Ioana Vlasiu. Expoziția abordează perspectiva istoric-tematică a sculpturii românești, având ca punct de pornire arhetipul  sculpturii – coloana.

În cadrul acestei expoziții, sunt prezentate multiple ipostaze ale coloanei în sculptura românească, avându-i ca expozanți pe artiști precum George Apostu, Andrei Cădere, Ioana Ciocan, Reka Csapo Dup, Doru Covrig, Darie Dup, Teodor Graur, Grupul Sigma, Peter Jacobi, Peter Jecza, Aurelia Mihai, David Morar, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Ion Nicodim, Mihai Olos, Alexandru Păsat, Silvia Radu, Mircea Roman, Elena și Marcel Scutaru, Virgil Scripcariu, Aurel Vlad, Victoria Zidaru.

A doua parte a demersului expozițional, Materie vie, este întreprinsă de către curatoarea Alina Șerban. Conceptul pe care s-a construit expoziția vizează raportul dintre materialele care nu sunt în zona clasică a sculpturii și felul în care acestea sunt folosite pentru a răspunde conceptului artistic și pune în evidență noi forme de interpretare și percepție a sculpturii în versiunea sa extinsă. Artiștii invitați sunt Nimbert Ambrus și Adrian Kiss, Alexandra Satmari și Ioana Maria Sisea, Dan Vezentan.

Expoziția Volum prin straturi, curator: Ciprian Mureșan. Expoziția propune în fiecare spațiu expozițional câte un dialog între doi artiști. Privind sculptura ca proces de adăugire sau reducere de straturi, conform viziunii lui Michelangelo a aducerii  la lumină a formei  din informalul materiei, proiectul curatorial transferă simbolic această idee, imaginând niveluri conceptuale care pot schimba funcția obiectelor. Artiștii invitați sunt: Andrea Anghel, Marieta Chirulescu, Norbert Costin, Mihai Iepure, István László, Mihnea Mircan, Adriana Popescu, Silvia Radu, Cristian Rusu, Paul Stoie.

La parterul Cazarmei U, perspectivele asupra sculpturii se multiplică. Curatorii invitați Nathalie Hoyos și Rainald Schumacher propun proiectul expozițional intitulat Scânteieri în întuneric, realizat cu sprijinul Asociației Asortymentna Kimnata din Ucraina și Office for Art Berlin. 6 artiști / grupuri de artiști, selectați prin concurs, vor anima spațiul Cazarmei printr-o „intervenție spațială, un decor sculptural, un proces performativ sau un atelier semi-public”.

Toate intervențiile vor reflecta și vor folosi starea generală a clădirii – aceea de ruină redusă la pereți, tavane, cărămizi și beton. Scopul este de a lega ideea de degradare a spațiului (experiența Ucrainei este simbolică, în acest sens) de aceea de revitalizare prin artă. Întreaga expoziție este înțeleasă ca un organism în creștere și schimbare, ce locuiește și definește spațiul.

Artiștii invitați sunt: Luka Basov & Krystyna Melnyk, Maria Leonenko & Anna Potyomkina, Oksana Pohrbennyk-Tishenko, Mariia Rusinkevych, Karina Synytsia / Sievierodonetsk din Ucraina. Invitați Radu Cioca și Alex Miruțiu.

Pe parcursul celor șapte luni, între 4 mai și 30 noiembrie, în Cazarma U vor fi prezenți și artiști invitați în expoziții temporare, cum ar fi Andreea Albani, Andrei Arion, Radu Comșa, Arantxa Etcheverria, Camilia Filipov, Vlad Olariu, Bogdan Rața, Larisa Sitar, Lera Kelemen (expoziția AWOL (Absent Without Official Leave, curatoriată de Horațiu Lipot), Terence Muskiwa (curator: Catinca Tăbăcaru). Vor susține performance artiștii Alex Miruțiu și Gabriela Vanga.

Sursa foto: Constanti Duma