Atacul psihologic al germanilor împotriva soldaților români în Primul Război Mondial. Tehnica a devenit subiect de studiu

În scurt timp, trupele Puterilor Centrale, formate din Germania, Austro-Ungaria, Turcia și Bulgaria, au ocupat Bucureștiul și o mare parte din teritoriul României, forțând autoritățile române să se retragă în Moldova, la Iași. Acest oraș a devenit, practic, singurul teritoriu românesc neocupat.

În acest context, germanii au intensificat eforturile de a destabiliza moralul soldaților români printr-un amplu război psihologic. Una dintre metodele cele mai folosite era distribuirea de manifeste care îi îndemnau pe soldații români să dezerteze. Aceste manifeste promiteau soldaților o viață mai bună, bunăstare, și chiar pace, dacă ar trece de partea inamicilor. De exemplu, un astfel de manifest, păstrat la Arhivele Naționale ale României, spunea că soldații care ar dezerteze nu vor fi tratați ca prizonieri, ci vor fi trimiși acasă la familiile lor pentru a trăi în libertate. Germanii promiteau, de asemenea, că Muntenia ocupată este mai prosperă decât înainte de război, cu industrii și comerț înfloritoare, iar țăranii nu mai trebuie să muncească pentru boieri.

Viața sub ocupația germană și lupta soldaților români cu propaganda

Cu toate acestea, multe dintre aceste manifeste erau scrise cu greșeli gramaticale evidente, ceea ce le-a făcut pe alocuri să fie necredibile pentru soldații români. În ciuda acestei încercări, situația din România era extrem de critică. Populația Moldovei a crescut dramatic din cauza refugiaților, ajungând la aproximativ 350.000 de locuitori la sfârșitul anului 1916, ceea ce a dus la probleme majore de aprovizionare și la izbucnirea epidemiilor, cum ar fi tifosul.

,,Soldați Români,

Barbati români de seamă și purtarea intregei populațiunei din Muntenia au dovedit guvernului german că poporul român n’a dorit războiul, ci s’a lasat târi de catre politicienne orbiți.

Cea mai mare, cea mai bogată si cea mai frumoasă parte a patriei voastre, Muntenia, este astazi mai ruditoare decât în timp de pace, sondele lucreză ca și înainte, comerciul si industria sînt in floare.

Pentru că voi, români, să puteți mări incă producțiunea si să serviți prin aceasta patriei voastre, guvernul german s’a hotărît in urmatoarele pe care vi le face cunoscut aci: .

Fiecare soldat român care de buna voie va trece la noi nu va fi tratat ca prisonier, ci va fi trimes acasă la dânsul pentru că să traiasca în libertate ca și in pace cu femeia si copii lui cautându-și de treabă

Vã dăm înapoi patria voastra ca locuinta liberă si Germania se tine de cuvânt.

Comandamentul german de armata.

Patrulele noastre fiind înștiințate un vor trage asupra voastră.’’ asa arata textul expus la Arhiva Natională a României.

Propaganda germană încerca să profite de aceste dificultăți, prezentând viața sub ocupație germană drept una de prosperitate și liniște, în contrast cu condițiile grele de pe front și de acasă. Însă, în ciuda acestor încercări de manipulare, mulți soldați români au rămas loiali țării lor, refuzând să dezerteze și continuând să lupte, în ciuda circumstanțelor extrem de dificile.