După ce au analizat multe probe, oamenii de știință din Suceava au descoperit cea mai veche biserică din România.
Biserica din lemn de la Putna, cel mai vechi locaș de cult din România. Este actul de naștere al Moldovei
Este cea mai veche și singura biserică de lemn medievală din România. O frumusețe, care Dumnezeu a îngăduit să rămână prezentă până în zilele noastre. În interiorul construcției, oamenii de știință au descoperit elemente ce datează din anul 1295. Este vorba de lemnul de stejar din care a fost construită și, care spun specialiștii, datează din secolul al XV-lea, mai precis din perioada anilor 1400. De asemenea, potrivit forestmania.ro, s-a găsit și o grindă care s-a păstrat din același an.
Construită în satul Volovăț și mutată în satul Putna
Minunatul locaș de cult se află la doar un kilometru distanță de Mănăstirea Putna în cimitirul satului și este cunoscut de localnici drept biserica de lemn Dragoș Vodă. Aceasta a fost ridicată inițial în satul Volovăț și ulterior dusă în satul Putna, după 122 de ani, de Sfântul Ștefan cel Mare.
Mutată de Ștefan cel mare într-o singură noapte
Potrivit unei tradiții locale, oastea lui Ștefan cel Mare ar fi transportat biserica într-o singură noapte, iar în zorii zilei următoare domnitorul s-a închinat la altarul acesteia. Biserica este realizată din două părți. Prima, cea mai veche, a fost ridicată de Dragoș Vodă, iar cea de-a doua sub imperiul austro-ungar. Chiar dacă este considerat actul de naștere al Moldovei, lăcașul, monument istoric, este într-o stare avansată de degradare.
Cronicarul Nicolae Costin a pomenit prima dată de acest sfânt locaș
Prima persoană care a vorbit despre acest monument a fost cronicarul Nicolae Costin în „Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601”. Biserica a fost schit monahal care a aparținut Mănăstirii Putna până în 1876. Ulterior în acest loc au început să facă practică candidații la preoție. Mai târziu, a fost declarată biserică parohială, la altarul acesteia slujind monahii din mănăstirea Putna.
Sursă foto: impact
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook