În iunie 1941, exhumarea lui Timur Lenk la Samarkand a precedat cu trei zile invazia Germaniei naziste în Uniunea Sovietică. Coincidența a alimentat una dintre cele mai persistente legende ale secolului XX. Blestemul lui Timur Lenk, războinicul care a cucerit Imperiul Otoman. Cine va deschide mormântul va da drumul spiritului războiului.
Timur Lenk a fost un războinic cuceritor turco-mongol de o cruzime excepțională, dar și fondatorul unei dinastii care a transformat Samarkandul într-un mare centru cultural al lumii islamice.
Blestemul lui Timur Lenk, războinicul care a cucerit Imperiul Otoman. Cine va deschide mormântul va da drumul spiritului războiului
Trei zile au separat ridicarea lespezii de jad de pe mormântul lui Timur Lenk de atacul Germaniei naziste asupra Uniunii Sovietice. La 19 iunie 1941, o expediție sovietică a deschis mausoleul Gur-e-Mir din Samarkand, în Uzbekistanul de astăzi.
La 22 iunie, Adolf Hitler a declanșat Operațiunea Barbarossa, cea mai amplă invazie terestră din istorie. Pentru localnici, succesiunea datelor a părut mai mult decât o simplă întâmplare. În jurul mormântului circula deja avertismentul potrivit căruia cel care va tulbura odihna marelui cuceritor va elibera „spiritul războiului” și va provoca o bătălie sângeroasă.
Cine a fost Timur Lenk
Cine va deschide mormântul lui Timur Lenk va da drumul spiritului războiului. Sursă foto: descoperiri.ro
Cunoscut în Europa mai ales sub numele de Tamerlan, Timur Lenk s-a născut în 1336, în regiunea Transoxiana, din Asia Centrală. Numele său este asociat cu expresia „Timur cel Șchiop”, o referire la o infirmitate dobândită, probabil, în tinerețe. Nu provenea direct din familia lui Ginghis Han, dar și-a consolidat autoritatea prin căsătoria cu Sarai Mulk Khanum, o prințesă din dinastia mongolă.
A adoptat astfel titlul de Gurkani, „ginerele hanului”, și și-a construit legitimitatea politică pe prestigiul marilor cuceritori mongoli. Ascensiunea lui Timur Lenk a fost rapidă și violentă.
În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, armatele sale au supus teritorii vaste din Asia Centrală, Persia, Caucaz, India, Mesopotamia și Siria. Imperiul creat de el nu a rezistat mult după moartea sa, dar a ajuns să controleze o zonă uriașă, de la granițele Chinei până spre Anatolia și Mediterana orientală.
Războinicul își intimida adversarii și făcea turnuri din cranii umane
Metoda sa de guvernare militară se baza pe intimidare. Cetățile care se predau primeau condiții relativ favorabile, dar cele care se revoltau sau opuneau rezistență riscau distrugerea totală. Cronicile medievale relatează masacre în masă și ridicarea unor turnuri din cranii umane.
La Isfahan, în 1387, surse istorice menționează uciderea a zeci de mii de oameni după o revoltă împotriva dominației timuride. În același timp însă, Timur Lenk nu a fost doar un distrugător, pentru că bogățiile luate din teritoriile cucerite au fost folosite pentru dezvoltarea Samarkandului, capitala sa.
Meșteri, arhitecți, artizani și cărturari au fost aduși aici din orașele supuse. După moartea lui, dinastia timuridă avea să susțină o perioadă de remarcabilă înflorire artistică, mai ales în Persia și Asia Centrală. De asemenea, arhitectura monumentală și studiile astronomice au cunoscut un avânt important sub urmașii săi.
Cum l-a învins Timur Lenk pe sultanul Baiazid
Cum l-a învins Timur Lenk pe sultanul Baiazid Sursă foto: descoperiri.ro
Momentul care l-a făcut celebru în istoria Europei a fost bătălia de la Ankara, din 1402. Conflictul a opus armata lui Timur Lenk forțelor sultanului otoman Baiazid I, supranumit „Fulgerul”. Baiazid extinsese rapid puterea otomană în Balcani și Anatolia, intrând în rivalitate cu noul imperiu timurid.
Victoria lui Timur a fost decisivă: armata otomană a fost înfrântă, iar sultanul a fost luat prizonier. Legenda spune că Baiazid ar fi fost ținut într-o cușcă și arătat ca trofeu. Există și surse potrivit cărora sultanul a fost tratat ca un prizonier de rang înalt. Cert este că Baiazid a murit în captivitate, în 1403, la mai puțin de un an după înfrângerea de la Ankara.
Cercetătorii, avertizați să nu deschidă mormântul
Blestemul lui Timur Lenk, războinicul care a cucerit Imperiul Otoman. Cine va deschide mormântul va da drumul spiritului războiului. După decesul său, în februarie 1405, Timur Lenk a fost înmormântat la Gur-e-Mir, iar mausoleul din Samarkand devenit necropolă dinastică. Acolo aveau să ajungă, peste mai bine de cinci secole, cercetătorii sovietici conduși de antropologul Mihail Gherasimov.
Misiunea lor oficială era studierea rămășițelor și reconstituirea chipului cuceritorului pe baza craniului. Fotograful Malik Kaiumov, membru al echipei, a povestit că trei bătrâni i-ar fi avertizat pe cercetători să nu deschidă mormântul. Aceștia ar fi arătat o carte în limba arabă cu mesajul că deschiderea criptei va aduce un invadator mai cumplit decât cuceritorul îngropat acolo.
„Când mă voi ridica din morți, întreaga lume va tremura”, scria pe sicriul său. O altă variantă, mai des vehiculată, spune că, pe lângă această inscripție, exista o alta care spune că „oricine ar fi cel care îmi va deschide mormântul, va dezlănțui un invadator mai crunt decât am fost eu”.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
