Cei doi frați, Erik și Lyle, au fost condamnați la închisoare pe viață în 1996 pentru uciderea părinților lor, Jose și Kitty Menendez. În seara zilei de 20 august 1989, José și Kitty se uitau la televizor în biroul reședinței lor din Beverly Hills, când Lyle și Erik au intrat în cameră, având asupra lor puști cu alice Mossberg de calibrul 12.
José a fost împușcat de șase ori, inclusiv o lovitură mortală în spatele capului. Kitty a fost împușcată de zece ori în total. Înainte de lovitura fatală pe obraz, ea se afla la pământ, târându-se spre ieșire. Lyle a alergat la mașina sa pentru a reîncărca înainte de a-i aplica împușcătura fatală în față.
Primul proces al fraților criminali a fost anulat
Cazul lor a fost o problemă dezbătută pe larg în America, dar povestea a devenit globală după lansarea documentarului Netflix „Monsters: The Lyle and Erik Menendez Story”, care a intrat de altfel și în topul preferințelor Netflix la nivel mondial.
Emisiunea care documentează crime reale a fost criticată sever de fanii fraților Menendez, Erik lansând o declarație în care denunță ceea ce el consideră a fi „minciuni flagrante” ale show-ului. Cazul lui Erik și Lyle a fost judecat într-un prim proces, care a fost anulat ulterior.
Al doilea proces i-a condamnat la închisoare pe viață
Frații au susținut amândoi că au fost abuzați sexual de tatăl lor, Jose. Acesta a fost un aspect major al primului proces, căci juriul nu s-a putut pronunța în unanimitate cu privire la acuzația de crimă.
Un al doilea proces, care a fost mai puțin mediatizat din cauza lipsei camerelor în sala de judecată, a limitat detaliile legate de abuzul sexual care puteau fi prezentate în instanță. În consecință, frații au fost găsiți vinovați de crimă și condamnați la închisoare pe viață, fără posibilitate de eliberare condiționată.
Peste 300.000 de oameni cer eliberarea fraților criminali
Peste 300.000 de oameni au semnat o petiție pentru eliberarea fraților Menendez, iar organizatorii care conduc petiția susțin că dovezi esențiale au fost excluse din procesul lor.
Petiția a fost inițiată în 2019 de o femeie pe nume Micailla Beachman, care solicita un nou proces pentru frați.
„Procesul inițial a conținut informații, dovezi și mărturii care au dus la un proces cu nulitate, ceea ce eu cred cu tărie că era și este adevărul. Al doilea proces a exclus acele dovezi de apărare, ignorând statisticile despre abuzul sexual asupra copiilor și lipsa de umanitate, făcând toate informațiile prezentate inutile în acuzația finală.
O propunere legislativă din California (AB593) a fost adoptată, care acum permite persoanelor încarcerate (și da, spun persoane că sunt ființe umane) condamnate pentru crime legate de experiențele lor de abuz, să depună o petiție pentru un ordin de habeas corpus contestând condamnările lor originale”, a scris Beachman în petiție.
Femeia cere îndurare și un nou proces
„Rețineți că această propunere legislativă a fost adoptată după al doilea proces, juriul ajungând la un verdict fără toate informațiile factuale necesare pentru apărarea Menendez.
Punctele mele de vedere asupra întregului caz, de la semnificație la relevanța propunerii legislative adoptate în California, sunt următoarele. Anul 2020 este anul în care Erik și Lyle Menendez ar fi trebuit să primească un nou proces corect, precum și îndurare.
„Le-a fost absolut refuzat un proces corect”
Timpul lor în închisoare nu a fost decât productiv, educațional și motivant. O schimbare în justiție a fost făcută dintr-un motiv, de ce să nu se reia cazul cu noua propunere legislativă?”, a încheiat femeia.
La momentul redactării, 315.000 de persoane au semnat petiția, iar internauții au rezonat cu cazul celor doi frați. „Le-a fost absolut refuzat un proces corect, și-au asumat responsabilitatea pentru fapta comisă, iar dacă ar fi avut ocazia de a obține eliberarea condiționată, ar fi fost acasă cu familia care îi susține acum și merită măcar atât”, a fost unul dintre comentariile de la petiția formulată pe internet.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook