Știind că liderii sovietici erau renumiți pentru îmbrățișările lor călduroase și săruturile directe pe buze, Ceaușescu a avut propria strategie și a reușit să îl pună la punct pe președintele căruia îi plăcea să pupe bărbații pe gură. Pentru asta, s-a folosit de echipa sa de protocol.

Dictatorul a dat dovadă de multă istețime. Când s-a întâlnit cu fostul lider sovietic Leonid Brejnev, Nicolae Ceaușescu a mers pregătit, avea strategia bine conturată. Nu concepea un sărut pe gură și a reușit să îl evite. În fotografiile oficiale, cei doi lideri își strâng călduros ambele mâini.

„Tripla lui Brejnev” avea o ordine strictă

Tonul cu săruturile masculine pe gură pare să îl fi dat Stalin. Acesta își săruta cu entuziasm piloții. Mai târziu, Hrușciov l-a sărutat cu patos pe cosmonautul rus Iuri Gagarin. Cu toate acestea, cel mai cunoscut pentru astfel de efuziuni a fost Leonid Brejnev, cel care a condus Uniunea Sovietică (URSS) între 1964 și 1982.

Cel de-al cincilea secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) a ajuns subiectul multor glume (interzise, de altfel), pe tema săruturilor sale posesive aplicate mai ales bărbaților. În epocă, sărutul cu care își întâmpina oaspeții oficiali era cunoscut drept „Tripla lui Brejnev”, care consta într-un sărut pe obrazul stâng, unul pe obrazul drept și unul pe buze. Schema devenise faimoasă nu doar între granițele țării, ci și peste hotare.

Cum l-a pus la punct Ceaușescu pe președintele căruia îi plăcea să pupe bărbații

Este evident că mulți lideri mondiali care aveau întâlniri oficiale cu acesta au încercat diverse metode pentru a evita săruturile lui. Fidel Castro, de exemplu, a coborât din avion la Moscova, în 1974, cu un trabuc aprins în gură, forțându-l astfel pe Brejnev să renunțe la tradiționala sa manifestare de ospitalitate.

Nicolae Ceaușescu a fost la fel de ingenios, reușind să evite sărutul pe buze invocând o pretinsă bacteriofobie, potrivit unui documentar realizat de Russia Beyond. Înaintea vizitei oficiale, echipa diplomatică a lui Nicolae Ceaușescu a transmis la Moscova că dictatorul avea această fobie. Până la urmă nici nu au mințit prea mult, fiind bine cunoscută obsesia fostului dictator pentru sănătate și viață lungă.

Cele mai celebre săruturi între bărbații lideri politici

Pe de altă parte, trebuie amintit că alți lideri politici au apreciat săruturile lui Brejnev, considerându-le o legitimare a apropierii cu unul din cei mai puternici șefi de stat ai lumii, la momentul respectiv. O fotografie celebră cu sărutul dintre Brejnev și prim-ministra indiană Indira Gandhi este expusă în muzeul dedicat fostului lider sovietic. Istoria a menționat că sărutul dintre Brejnev și Iosip Broz Tito, liderul fostei Iugoslavii, a fost atât de intens încât Tito s-a ales cu buzele însângerate, notează Evenimentul istoric.

În același documentar realizat de Russia Beyond se arată că unul dintre primele „săruturi triple” ale lui Brejnev a fost aplicat liderului palestinian Yasser Arafat, în anul 1968.  Însă cel mai celebru sărut al lui Leonid Brejnev este însă cel cu Erich Honecker, fostul președinte al Germaniei socialiste. Evenimentul a avut loc în anul 1979. Ulterior, scena sărutului dintre cei doi lideri a fost pictată pe Zidul Berlinului de artistul Dmitri Vrubel, cu titlul „Doamne, ajută-mă să scap de această iubire mortală!”

Nimeni nu îndrăznea să se opună fățiș

Nu doar liderii țărilor socialiste sau nealiniate au fost supuși „așa-numitei ventuze sovietice”. Însuși președintele american Jimmy Carter a avut parte de ea. De asemenea, profesoara de dans Annie Hallman, membră a unei delegații americane care a vizitat URSS în 1973, a fost sărutată de Brejnev, imaginea devenind celebră pe ambele maluri ale Atlanticului.

Totuși, „Triplele” lui Brejnev nu erau apreciate de toată nomenclatura de la Moscova. Bunăoară Iuri Andropov, șeful KGB și succesorul lui Brejnev la conducerea PCUS, și-a exprimat consternarea față de aceste manifestări. Cu toate acestea, când a fost cazul, a acceptat cu stoicism săruturile pline de entuziasm pe buze, în public.

Surse foto: Evenimentul Istoric, Arhivă