A fost numit cel mai mare jaf de artă din istoria Statelor Unite și unul dintre cele mai mari mistere investigate vreodată de FBI. Deși au trecut 36 de ani de la furtul celor 13 capodopere din Muzeul Isabella Stewart Gardner, autorii nu au fost condamnați, iar operele par să fi dispărut fără urmă.
Cel mai mare jaf de artă din SUA rămâne nerezolvat. Au furat capodopere de peste 500 de milioane de dolari și au dispărut fără urmă.În primele ore ale zilei de 18 martie 1990, după ce petrecerile organizate de St. Patrick’s Day se încheiaseră în Boston, doi bărbați îmbrăcați în uniforme de poliție au reușit ceea ce avea să fie considerat unul dintre cele mai spectaculoase jafuri din istoria artei.
În doar 81 de minute, aceștia au pătruns în Muzeul Isabella Stewart Gardner, au imobilizat cei doi paznici și au plecat cu 13 opere și obiecte de artă evaluate astăzi la peste 500 de milioane de dolari. La 36 de ani de la acel moment, niciuna dintre piesele furate nu a fost recuperată, iar cazul continuă să fie unul dintre cele mai mari mistere investigate de FBI.
Totul a început la ora 1:24 dimineața. Cei doi bărbați au sunat la intrarea de serviciu a muzeului și au susținut că răspund unei sesizări privind un incident petrecut în zonă. Deși regulamentul interzicea deschiderea ușii unor persoane din exterior, paznicul Rick Abath le-a permis accesul.
Cel mai mare jaf de artă din SUA rămâne nerezolvat. Au furat capodopere de peste 500 de milioane de dolari și au dispărut fără urmă
În câteva clipe, unul dintre falșii polițiști i-a spus că există un mandat de arestare pe numele său și i-a cerut să iasă din postul de pază. Imediat după ce acesta s-a apropiat, a fost încătușat. La scurt timp, și al doilea agent de pază a fost imobilizat. Cei doi au fost coborâți în subsol, legați și lăsați acolo până în dimineața următoare, când au fost descoperiți de polițiștii adevărați.
Cu muzeul la dispoziție, hoții au început să se deplaseze nestingheriți prin galerii. Au petrecut aproximativ 81 de minute în interior, timp în care au desprins tablouri din rame, au încărcat obiectele în mașină în două transporturi și au părăsit clădirea în jurul orei 2:45.
Cele 13 opere care au dispărut fără urmă
Printre obiectele furate se aflau unele dintre cele mai importante creații ale artei europene. Hoții au plecat cu „The Concert”, una dintre cele doar câteva zeci de picturi cunoscute realizate de Johannes Vermeer și considerată una dintre cele mai valoroase opere de artă dispărute din lume.
„The concert” a lui Vermeer este considerată una dintre cele mai valoroase opere de artă dispărute din lume Foto: Wikipedia
Din colecția lui Rembrandt van Rijn au fost furate „Christ in the Storm on the Sea of Galilee”, singurul peisaj marin cunoscut pictat de artist, și „A Lady and Gentleman in Black”. De asemenea, au dispărut tabloul „Chez Tortoni” al lui Édouard Manet și cinci lucrări pe hârtie semnate de Edgar Degas.
Lista este completată de un vas antic chinezesc din bronz și de un ornament în formă de vultur care făcea parte dintr-un stindard napoleonian.
Selecția operelor i-a intrigat încă de la început pe anchetatori. Deși au luat capodopere de valoare inestimabilă, hoții au ignorat alte lucrări chiar mai valoroase aflate în muzeu și au ales, în schimb, obiecte decorative cu o valoare artistică și financiară mult mai redusă.
Un jaf care ridică și astăzi numeroase semne de întrebare
Un alt detaliu neobișnuit este modul în care au acționat autorii. În loc să scoată cu grijă pânzele din rame, unele tablouri au fost pur și simplu tăiate cu un cuțit, gest care putea provoca deteriorări ireversibile. Specialiștii consideră că un colecționar sau un traficant experimentat de artă ar fi evitat o asemenea metodă, ceea ce a alimentat teoria că autorii executau un plan stabilit de altcineva.
De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze privind destinația operelor. Una dintre cele mai vehiculate susține că acestea nu au fost furate pentru a fi vândute, ci pentru a fi folosite drept garanții sau monedă de schimb în lumea crimei organizate. Din cauza notorietății lor, tablourile sunt imposibil de comercializat pe piața legală fără a atrage imediat atenția autorităților.
Investigația FBI a urmărit timp de decenii membri ai lumii interlope din Boston și New England. Mai mulți suspecți au fost identificați, iar autoritățile au declarat în repetate rânduri că au o imagine destul de clară asupra grupării care ar fi organizat jaful. Totuși, lipsa probelor și moartea unora dintre persoanele suspectate au făcut imposibilă formularea unor acuzații.
Există și teoria potrivit căreia cele 13 opere nu se mai află împreună. FBI consideră că acestea ar fi putut fi separate imediat după furt și transportate în locuri diferite, ceea ce complică și mai mult șansele de recuperare.
Ramele goale au devenit simbolul muzeului
La patru ani după jaf, conducerea Muzeului Isabella Stewart Gardner a luat o decizie neobișnuită. În loc să înlocuiască tablourile dispărute, a lăsat ramele goale pe pereți.
Acestea pot fi văzute și astăzi și reprezintă atât respectarea dorinței fondatoarei Isabella Stewart Gardner ca amenajarea muzeului să nu fie modificată, cât și speranța că operele vor reveni cândva în locul din care au fost furate.
„Chez Tortoni” al lui Édouard Manet, unul dintre tablourile furate Foto: Facebook
În prezent, muzeul oferă una dintre cele mai mari recompense anunțate vreodată într-un caz de furt de artă: până la 10 milioane de dolari pentru informații care conduc direct la recuperarea operelor în stare bună. Separat, este oferită o recompensă de 100.000 de dolari pentru recuperarea ornamentului napoleonian în formă de vultur.
Un mister care continuă să fascineze lumea
La mai bine de trei decenii și jumătate de la jaf, cazul continuă să captiveze atât anchetatorii, cât și pasionații de artă și istorie. Au fost realizate documentare, cărți și investigații jurnalistice, însă răspunsurile esențiale lipsesc încă.
Cine a comandat furtul? De ce au fost alese exact acele 13 opere? Unde au ajuns capodoperele lui Vermeer și Rembrandt? Și, mai ales, este posibil ca ele să existe încă undeva, ascunse într-un depozit, într-o colecție clandestină sau în mâinile unor persoane care nu le pot expune niciodată?
Până când aceste întrebări vor primi un răspuns, jaful de la Muzeul Isabella Stewart Gardner va rămâne unul dintre cele mai fascinante mistere din istoria criminalisticii și cel mai mare jaf de artă nerezolvat din Statele Unite.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
