Vechi de aproape 2000 de ani, și grav afectate erupția vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., acestea ar avea o valoare inestimabilă. Ele ar fi aparținut tatălui fostei soții a lui Iulius Caesar și cuprind inclusiv scrieri ale unor filozofi antici celebri. Papirusurile de la Herculaneum sunt alcătuite din aproximativ 800 de pergamente carbonizate în timpul erupției vulcanului. Descifrarea lor ar înseamnă obținerea de cunoștințe și infirmații noi și complexe despre viața societății de acum două milenii.
Până acum nimeni nu a reușit să le descifreze. Trei tineri însă au reușit cu ajutorul inteligenței artificiale (vestea și mai bună, pentru cei trei, e că și-au adjudecat astfel un premiu de 700.000 de dolari). Asemănătoare unor bușteni carbonizați şi păstrate la Institut de France din Paris şi la Biblioteca Națională din Napoli, sulurile se fărâmițează şi se deteriorează uşor atunci când se încearcă a fi derulate. De aceea este aproape imposibil să fie manipulate.
Concursul, denumit „Vesuvius Challenge”, a fost creat de Brent Seales, cercetător în domeniul informaticii la Universitatea Kentucky din Statele Unite, şi de Nat Friedman, fondatorul platformei Github, deţinută în prezent de Microsoft. Aceștia au pus în joc o sumă colosală, pentru a da un imbold oamenilor creativi, în soluționarea problemei care părea de nerezolvat. Inteligența artificială s-a folosit cu succes.
Cercetarea cu razele X nu a avut neapărat succesul scontat
În anul 1752, s-au descoperit 1.800 de suluri carbonizate. Încă de atunci s-a încercat aflarea secretelor lor. În ultimii ani cercetătorii de la Facilitatea Europeană de Radiații Synchrotron au reușit să folosească asupra lor un fascicul de raze X de 100 de miliarde de ori mai strălucitor decât razele X folosite în spitale. Acest lucru le-a permis să „arunce o privire” în interiorul sulurilor carbonizate fără să le deterioreze.
Echipa a constatat că sulurile erau scrise cu o cerneală metalică. Acest lucru a reprezentat o mare surpriză, deoarece, opinia generală a oamenilor de știință era că acest tip de cerneală nu fusese inventat acum 2000 de ani.
Cu ajutorul inteligenței artificiale, trei tineri rescriu istoria antică
Trioul premiat în urma concursului „Vesuvius Challenge” este format din Youssef Nader, un doctorand din Berlin, Luke Farritor, un student şi stagiar din Nebraska la compania SpaceX, şi Julian Schilliger, un student elveţian de la o facultate de robotică.
Cei trei au folosit inteligența artificială pentru a distinge cerneala de papirus. Într-o a doua etapă, au determinat limba în care erau scrise textele, stabilind natura caracterelor grecești prin detectarea repetițiilor.
Datorită acestei tehnici, Luke Farritor a descifrat primul cuvânt dintr-un fragment, cuvântul grec pentru culoarea „violet”. De aici deja au putut să avanseze, astfel că în prezent cei trei au descifrat aproximativ 5% din textul unui papirus.
Texte de Philodemus și Virgil
Se crede că autorul unuia dintre papirusuri este filosoful epicurian Philodemus, cunoscut pentru scrierile sale despre mâncare, muzică şi despre cum să te bucuri de plăcerile vieții. De asemenea, o serie de papirusuri sunt atribuite poetului Virgil.
Unii istorici cred că aceste documente i-au aparținut lui Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, tatăl Calpurniei, una dintre soţiile lui Iulius Caesar. De altfel, „Vila Papirusurilor”, unde au fost găsite pergamentele în secolul al XVIII-lea, este încă în mare parte îngropată şi ar putea conține alte câteva mii de manuscrise foarte prețioase.
„Unele dintre aceste texte ar putea rescrie complet istoria unor perioade cheie din lumea antică”, a declarat Robert Fowler, cercetător în domeniul studiilor clasice şi președinte al Herculaneum Society, pentru revista Bloomberg Businessweek. Asta deoarece, potrivit unui inventar realizat de Universitatea California din Irvine, se crede că doar între 3% şi 5% dintre textele grecești antice au supraviețuit până în epoca modernă.
Sursa foto: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook