Puțini ne gândim unde își consumau necesitățile fiziologice oamenii de acum, să zicem, 2000 de ani. Cu toții suntem tentați să ne gândim că mergeau în natură. Până la urmă, produceau un îngrășământ natural.
O astfel de idee i-a indus în eroare pe cercetători care, zeci de ani la rând au considerat că anumite vase conice din ceramică, din Roma Antică erau folosite pentru a stoca grâu sau ulei. De fapt, acestea erau toalete portabile. Atenți cu igiena, confortul casei și cu mediul în care se mișcau și trăiau, romanii nu își făceau nevoile la întâmplare, ci o făceau în mod organizat.
Cercetătorii au fost induși în eroare, decenii. credeau că vasele de toaletă erau altceva
Romanii foloseau toalete portabile sub forma unor vase ceramice de 30 cm înălțime. Cercetători de la University of Cambridge au analizat depunerile de pe fundul unui vas care a fost utilizat acum peste 16 secole în Sicilia, găsind depuneri ce indică faptul că vasul a servit pe post de toaletă.
Vase ceramice conice de tipul celui analizat au fost folosite pe scară largă în Roma Antică. Dar , până acum, se credea că au fost folosite pentru a stoca grâu sau ulei. Asta pentru că, evident, cercetătorii analizau resturile rămase pe pereții vaselor, iar foarte ușor urmele de grâne și ulei rezultate în urma digestiei au putu fi confundate. Abia acum s-a făcut lumină, când mai multe astfel de vase au fost descoperite în zona unor foste latrine.
Cum erau folosite toaletele mobile pe timpul romanilor
Studiul cercetătorilor de la Cambridge arată în premieră că, într-adevăr, aceste vase conice au fost toalete, după ce au descoperit pe fundul unui vas din Sicilia secolului 5 depuneri cu paraziți intestinal. Vasul a conținut fecale, iar ouăle paraziților intestinali au rămas prinse în straturile de material ce s-au depus în ultimele 16 secole, astfel că s-au păstrat și au putut fi găsite și analizate în prezent.
Vasul descoperit în localitatea Gerace avea 32 cm înălțime și 34 cm diametru în partea superioară și se poate bănui că cei care îl foloseau nu stăteau direct pe el, ci pe o mică structură din lemn deasupra acestuia, ca un fel de scăunel cu gaură.
Piers Mitchell, expertul care s-a ocupat de studiile de laborator, a lansat ipoteza că că vasul de toaletă a fost, probabil, folosit la sala de baie a unei „villa” romane. Scenariul acestuia e că în casă nu exista un loc neapărat fix pentru latrină. În plus, vasul trebuia golit după fiecare utilizare.
Articolul a fost publicat în Journal of Archaeological Science Reports sub titlul Using parasite analysis to identify ancient chamber pots: An example of the fifth century CE from Gerace, Sicily, Italy
Sursa foto: Cambridge University, Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook