Descoperire șocantă sub Groenlanda. Povestea uluitoare a Bazei militare secrete din Războiul Rece, cunoscută ca „orașul de sub gheață”
Baza Militară Camp Century, cunoscută și ca „orașul de sub gheață”, a fost construită în anii Războiului Rece ca parte a unui plan ambițios și periculos de a ascunde rachete nucleare aproape de Uniunea Sovietică. Dar ce secrete mai ascunde această relicvă înghețată și ce amenințări moderne ar putea elibera topirea accelerată a gheții?
Totul a început în aprilie 2024, când Chad Greene, un om de știință NASA, zbura la bordul unui avion Gulfstream III echipat cu un radar experimental pentru a cartografia straturile de gheață din Groenlanda.
Echipa căuta date despre baza ghețarului, dar radarul a detectat ceva neașteptat: structuri solide îngropate adânc sub suprafață. „Căutam fundul gheții și a apărut Camp Century”, a declarat Alex Gardner, un specialist în criosferă de la Jet Propulsion Laboratory al NASA.
Imaginea radar, publicată de NASA, a dezvăluit pentru prima dată detaliile clare ale tunelurilor și clădirilor abandonate, oferind o privire inedită asupra unui capitol uitat al istorie.
Camp Century a fost construită de Corpul de Ingineri al Armatei SUA între 1959-1960, la aproximativ 205 kilometri est de Baza Spațială Pituffik (fosta Thule Air Base) din nordul Groenlandei. Oficial, baza era prezentată ca un centru de cercetare științifică polară, dar adevărul era mult mai sinistru.
Facea parte din Project Iceworm, un proiect top-secret care viza crearea unei rețele de tuneluri subterane lungi de mii de kilometri, conectate prin trenuri, pentru a găzdui lansatoare mobile de rachete nucleare. Scopul? Să permită SUA să lovească rapid teritoriul sovietic peste Polul Nord, în cazul unui război nuclear.

Baza de sub gheața Groenlandei cuprindea 21 de tuneluri cu o lungime totală de peste 3 kilometri, adăpostind până la 200 de soldați, un reactor nuclear pentru energie, dormitoare, o biserică, o sală de mese și chiar un spital.
Viața sub gheață era un amestec de inovație și pericol. Soldații trăiau în condiții extreme, cu temperaturi controlate la 22 de grade Celsius în interior, în timp ce afară domnea gerul arctic.
Reactorul nuclear PM-2A furniza energie, dar proiectul s-a confruntat rapid cu probleme: gheața se topea și se deplasa mai repede decât se anticipase, amenințând integritatea structurilor.
Până în 1964, instabilitatea gheții a forțat abandonarea proiectului, iar baza a fost părăsită în 1967.
Armata SUA a lăsat în urmă tone de deșeuri, inclusiv ape reziduale radioactive, combustibil diesel și PCB-uri toxice, presupunând că gheața le va îngropa pentru totdeauna.
Dar clima se schimbă, și odată cu ea, secretele înghețate ies la suprafață. Descoperirea NASA din 2024, folosind radarul UAVSAR (Uninhabited Aerial Vehicle Synthetic Aperture Radar), a oferit imagini detaliate ale bazei, arătând că structurile sunt acum la cel puțin 30 de metri sub suprafață, dar topirea accelerată a gheții ar putea expune deșeurile radioactive în deceniile viitoare.
Un studiu din 2016 avertiza că schimbările climatice ar putea elibera acești poluanți în ocean, amenințând ecosistemele marine și sănătatea umană. „Aceasta este o bombă cu ceas ecologică”, spun experții, subliniind că Groenlanda pierde miliarde de tone de gheață anual din cauza încălzirii globale.
Redescoperirea Camp Century nu este doar o lecție de istorie, ci un avertisment despre moștenirea Războiului Rece și consecințele neglijenței față de mediu. Ce alte secrete ascunde gheața topită? Și cine va plăti prețul pentru erorile trecutului?
Sursă foto: Stuart Butler
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook