Busola veche de 500 de ani care se spune că a fost a astronomului Nicolaus Copernicus este fabricată din aliaj de cupru. Aceasta a fost descoperită de arheologi amatori, care au folosit un radar de penetrare a solului pentru a cerceta incinta castelului Frombork, din secolul al XIV-lea, din nordul țării.
Din acel castel, istoricii spun că astronomul Copernicus ar fi făcut majoritatea descoperirilor sale importante și și-a perfecționat teoria heliocentrică, conform căreia Soarele se află în centrul universului, nu Pământul.
Busola datează de la începutul secolului al XVI-lea
Grupul Treasure Mission care a găsit busola a postat o fotografie a acesteia pe social media și un mesaj. „În grădină, unde Nicolaus Copernicus și-a efectuat observațiile astronomice, am găsit o busolă datând de la începutul secolului al XVI-lea. Această descoperire incredibilă nu numai că ne duce înapoi în timp, în perioada în care Copernicus a făcut descoperirile sale revoluționare, dar deschide și noi posibilități de înțelegere a metodelor sale de lucru”, au spus arheologii.
Astronomul folosea un tunel secret din reședința sa privată pentru a accesa catedrala orașului
Este posibil ca acest instrument să fi fost folosit chiar de Copernicus sau de colegii săi? Conform legendei, Copernicus folosea un tunel secret din reședința sa privată pentru a accesa catedrala orașului. Acolo arheologii amatori au descoperit compasul. Zorjana Polenik, de la Muzeul Nicolaus Copernicus din Frombork, a declarat că „ar fi putut aparține chiar lui Nicolaus Copernicus”.
Forțat să fugă din castel în timpul războiului Poloniei cu Cavalerii Teutoni în anii 1520, Copernicus s-a întors mai târziu pentru a-și scrie lucrarea fundamentală „De Revolutionibus Orbium Coelestium”. Publicată la sfârșitul vieții sale, în martie 1543, lucrarea epocală l-a ridicat la statutul de unul dintre părinții științei moderne.
Copernicus este înmormântat în catedrala castelului
Abia mulți ani mai târziu, în 1616, Biserica Catolică a interzis cartea pentru că se opunea doctrinei bisericii. În 2008, testarea ADN a scheletelor găsite îngropate sub fundațiile castelului a confirmat că acestea aparțin astronomului.
De altfel, Copernicus își doarme somnul de veci în catedra castelului. „Datorită cooperării cu arheologii, am aflat că acest compas ar fi putut fi folosit pentru măsurători precise, care erau cruciale în cercetarea astronomică”, susține muzeograful.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook