Simona Ionescu / Redactor Șef

Povestea stupefiantă a deținuților care au sfidat comunismul. Ce au făcut ca să meargă la Cenaclul Flacăra al lui Adrian Păunescu

Povestea stupefiantă a deținuților care au sfidat comunismul. Ce au făcut ca să meargă la Cenaclul Flacăra al lui Adrian Păunescu
Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, a reprezentat un adevărat fenomen între anii 1973 și 1985, care a lăsat în urmă 1.615 spectacole de muzică și poezie. Spectacolele erau atât de iubite, încât până și deținuții sfidau comunismul pentru a le putea vedea.

În 1984 Cenaclul Flacăra era deja un fenomen național, în frunte cu conducătorul său, Adrian Păunescu. După turneul care avusese loc între 1982 și 1983, toți ochii erau ațintiți asupra spectacolelor care adunau mii de oameni. Comuniștii erau și ei cu ochii pe poeții și cântăreții, debutanți sau consacrați, care umpleau stadioane întregi. 

Atunci când Flacăra a ajuns și la Gherla, județul Cluj, toată lumea și-a dorit să vadă neaparat spectacolul celebru. Începând de la copii, bunici și părinți și până la deținuții din penitenciarul Gherla, care au sfidat comunismul în acea seară de toamnă. 

Mii de oameni, în așteptarea Cenaclului Flacăra la Gherla 

Spectacolele lui Adrian Păunescu alături de alți artiști erau un fenomen național, astfel că atunci când s-a anunțat venirea Cenaclului Flacăra la Gherla, s-au strâns acolo 6.000 de oameni: „Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, a reconstituit un episod memorabil din anul 1984, când Cenaclul Flacăra a ajuns la Gherla. 

Adrian Păunescu la un spectacol al Cenaclului Flacăra
Sursa foto: evz

Era o seară de început de toamnă, la care se adunaseră 6.000 de oameni, după cum consemna revista Flacăra ulterior. În rândurile publicului se aflau ascunşi şi opt deţinuţi de la penitenciar, care evadaseră doar pentru a lua parte la spectacol”, a povestit, la mulți ani distanță, Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, pentru o publicație locală. 

Artiștii s-au panicat și au urcat toți pe scenă 

Cu toate că era frig afară, tribunele erau pline de oameni. Printre aceștia însă se strecuraseră și 8 deținuți, care evadaseră din penitenciar special pentru a-l vedea pe Păunescu și ai lui artiști. Cei evadați își plănuiseră de mult mișcarea, riscând totul. Așa cum era de așteptat, Miliția și Securitatea erau deja pe urmele lor, astfel că povestea a ajuns și la urechile artiștilor de pe scenă, a povestit Andrei Păunescu. 

Cenaclul Flacăra era un adevărat fenomen național în Epoca de Aur
Sursa foto: FilmeDocumentare.com

Când organizatorii l-au anunțat pe Păunescu faptul că existau 8 deținuți în mulțime, cel mai probabil deghizați, artiștii au intrat în panică și s-au strâns toți pe scenă, pentru a fi împreună dacă se întâmplă ceva. 

Fiecare își găsise câte ceva de făcut 

Fiului lui Adrian Păunescu a povestit, amuzat, că fiecare își găsise câte ceva de făcut în acea seară, de teama deținuților: „Fiecare membru al Cenaclului îşi găsise, la repezeală, pe scenă, ceva de făcut. Se acordau cu mare atenţie chi­tări, se mergea la microfoanele aşezate pentru vocile de fundal, într-un entuziasm pe care respectivii artişti nu-l mai manifestaseră, poate, de la debut”. 

La Gherla se strânseseră 6.000 de oameni pentru a-i vedea pe cei din Cenaclul Flacăra, în 1984
Sursa foto: Kolectionarul

Pe partea cealaltă, deținuții nu realizaseră ca membri cenaclului fuseseră deja alertați de prezența lor, astfel că au simțit nevoia să anunțe că sunt acolo. Nu mică i-a fost mirarea lui Păunescu atunci când, printre zecile de bilețele care veneau scrise de mână din tribune, a găsit unul care i-a atras atenția. Era o foaie care părea un ambalaj de la pachetul de țigări, întors pe dos și mototolit. 

„Spuneți-le să nu ne caute” 

Adrian Păunescu a citit mesajul de pe bilețel și s-a schimbat la față. Andrei Păunescu a povestit ce scria pe bilețelul respectiv, pe care l-a citit tatăl său: „Dragă Adrian Păunescu, spuneţi-le să nu ne caute, pentru că suntem aici, în stadion. Am ieşit pentru că aţi venit cu Cenaclul la noi şi suntem opt mari iubitori ai dumneavoastră şi ai Cenaclului. Nimeni să nu se îngrijoreze, nu facem nici un rău. 

Am ieşit numai că să vedem spectacolul şi mai spuneţi-le că, după spectacol, ne ducem singuri înapoi. Pentru dumneavoastră, că să ştiţi, suntem îmbrăcaţi în Gărzi Patriotice, altfel nu reuşeam. Va iubim şi aşteptăm să va vedem iarăşi, dar să nu mai fim înăuntru şi să venim liberi la Cenaclu. Lumină, Luptă, Libertate!”. 

Cenaclul Flacăra a fost interzis un an mai târziu 

Din păcate, cei 8 deținuți nu au mai apucat să vadă alt spectacol, de data aceasta în libertate, căci Cenaclul a fost interzis de comuniști un an mai târziu, în 1985. Ultima reprezentație, cea de la stadionul Petrolul din Ploiești, a fost folosită ca diversiune pentru a crea o busculadă. Aceasta a provocat cinci morți și câteva zeci de răniți.

Însăși Adrian Păunescu a fost reținut atunci, în locația Județenei de Partid Prahova, iar o parte din cenaclieri au fost sechestrați în autocare, ulterior fiind trimiși la București. În momentul izbucnirii busculadei, trupa „Flapo” concerta pe scenă, alături de care se aflau și tineri debutanți care așteptau să se lanseze pentru prima dată. Mulți dintre aceștia nu au mai avut niciodată șansa de a se face cunoscuți. În 16 iunie 1985, Cenaclul Flacăra și muzica folk au fost interzise, iar Adrian Păunescu a fost demis din funcția de redactor șef al revistei Flacăra. 

Cristi Minculescu, printre favoriții Cenaclului 

Mulți artiși au cântat de-a lungul anilor ca parte din Cenaclul Flacăra. Printre ei se află și Cristi Minculescu, ce în 1984 a fost solist al Trupei Totuși. În prima formulă a trupei, erau alături de Andrei Păunescu (chitară electrică), Radu Victor Popescu (percuție), Dana Guțu (voce și chitară electrică) și Ioana Păunescu (chitară bas și voce). 

Printre mărturiile rămase de la acea vreme se numără și o înregistrare de la spectacolul realizat de Cenaclul Flacăra la Brăila în 1984. Cuvintele lui Adrian Păunescu, folosite pentru a introduce pe scenă Trupa Totuși, în frunte cu Cristi Minculescu, rămân memorabile: „Cel mai bun cântăreț român de rock! Unul dintre bunii cântăreți de rock ai lumii de azi”, spunea Păunescu atunci despre solistul Iris. 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre