Simona Ionescu / Redactor Șef

Gogea Mitu, uriașul român. De ce este de două ori în Cartea Recordurilor

Gogea Mitu, uriașul român. De ce este de două ori în Cartea Recordurilor
Românul Gogea Mitu este înscris în Cartea Recordurilor de două ori. El este, întâi de toate, cel mai înalt boxer din toate timpurile. A fost și cel mai înalt sportiv român.

Românul Gogea Mitu are o poveste extraordinară. Numele real era Dumitru Ştefănescu, dar avea numele de ring Gogea Mitu. Supranumele provine de la cuvântul bulgăresc ”kodjamiti”, foarte înalt, care românizat a devenit ”gogeamite”.

Gogea Mitu, cel mai înalt sportiv român

Gogea Mitu a avut 2, 36 metri înălțime, cu 5 cm mai mult decât celebrul baschetbalist român Ghiță Mureșan.

De aceea, nu rămâne în istorie ca boxerul a cărui bărbie era foarte greu de ajuns şi ca sportivul cel mai înalt din România. Este înscris în Cartea Recordurilor de două ori. El este, întâi de toate, cel mai înalt boxer din toate timpurile. A fost și cel mai înalt sportiv român.

La 14 iulie 1914, în localitatea doljeană Mârşani, se năştea un copil care va cunoaşte într-un timp foarte scurt gloria. Nu pentru mult timp. A murit tragic, la 22 de ani, din cauze rămase neclare.

De fapt, Mitu Gogea se numea Dumitru Ştefănescu. El a fost primul dintre cei 11 copii ai unei familii sărace, care îşi câştiga existenţa din muncile agricole. Doi dintre copii au fost, însă, atinşi de gigantism: Mitu (băiatul cel mare) şi fratele său Tudorel (care avea să moară la vârsta de 7 ani, când deja măsura 1, 80 metri).

Gogea Mitu a avut 2, 36 metri înălțime

Gogea Mitu, arătat la circ ca o ciudățenie

Un circ din Praga îl racolează pe adolescent şi-l prezintă în spectacole ca o raritate umană.

Povestea acestui român cu dimensiuni impresionante e un amestec de realitate şi mit, cu iz fantastic şi „înflorituri”.

Statura uriaşă a lui Gogea Mitu a fost remarcată încă din fragedă pruncie. La începutul anilor ’30, un circ praghez ajunge pe malul românesc al Dunării, „racolându-l” pe tânărul uriaş de doar 17 ani.

Gogea Mitu intră în caravană și este prezentat în toate capitalele Europei, în reprezentaţii, ca o raritate umană. Este „omul rar”, piesa de atracţie a circului monegasc. Oamenii plăteau bani grei pentru o fotografie cu gigantul nostru. Unele poveşti susţin că putea îndoi o bară de fier forjat doar cu forţa braţelor.

Conform unor surse medicale (şi, deci, demne de încredere), Gogea Mitu măsura 2, 36 metri şi cântărea 146 de kilograme.

După o perioadă petrecută alături de echipa din Praga, Gogea Mitu ajunge la un circ cu adevărat faimos: faimoasa trupă de la Globus din Monaco.

Gogea Mitu. Cum a ajuns boxer

Mitu Gogea a câştigat saci de bani din box

Olteanul nostru, care putea atinge felinarele de pe stradă cu mâna, a primit curând un contract mult mai avantajos: să boxeze.

Un celebru promotor de gale pugilistice din perioada interbelică, italianul Umberto Lancia a auzit despre românul cu statură neobișnuită.

Întâlnirea celor doi s-a produs cu ocazia unui târg din cartierul bucureştean Obor. Umberto Martini Lancia era italian doar după origini, el fiind născut şi crescut în Bucureşti.

Fost boxer, Lancia avusese şi el o carieră în ringul profesionist. El este cel care l-a contactat pe Gogea Mitu şi i-a propus să-l înveţe să boxeze. Primele antrenamente s-au desfăşurat la Craiova, cu adversari inegali, pentru că oricum un alt pugilist pe măsura lui Gogea Mitu era imposibil de găsit.

Spectatorii erau mulţumiţi la luptele susţinute de uriașul nostru. La un meci demonstrativ, la Galaţi, s-au strâns aproximativ 3.000 de spectatori, în 1935, să vadă Uriaşul din Mârşani la lucru.

În același an, pe 6 iunie 1935, stadionul Venus din Bucureşti are loc debutul lui Gogea Mitu în boxul profesionist.

Învăţase să se apere şi să lovească, Gogea Mitu a fost gata să debuteze în boxul profesionist, cu campionul Italiei la categoria supergrea, Saverio Grizzo. Italianul a recepţionat câteva lovituri dure în prima rundă şi a fost trimis în două rânduri la podea.

Mitu Gogea a câştigat saci de bani

Umberto Lancia a supralicitat şi a aranjat un meci cu George Godfrey, fost deţinător al titlului mondial în varianta IBU (International Boxing Union). Lancia a ştiut de la început că uriaşul de la Mârşani nu e pregătit şi nu are tehnica necesară să îl înfrunte pe supergreul de peste Ocean. Dar a mizat că sportivul său va acumula experienţă competiţională, iar tribuna va fi plină până la refuz.

Americanul a primit provocarea şi a venit la Bucureşti în aceeaşi lună iunie a lui 1935.  Goodfrey, mai tehnic şi mai experimentat, a ştiut cum să contracareze diferenţa de gabarit şi l-a învins pe Gogea Mitu.

Un alt meci, în acelați an. A avut loc la 27 octombrie 1935, la Gibb Hall, o locaţie preferată pentru organizarea galelor vremii. Măcelar cu o forţă herculeană, Dumitru Pavelescu n-a fost capabil să reziste supergreului oltean, încasând mai multe lovituri puternice în zona capului.

A urmat un turneu în Italia și Franța, unde olteanu nostru și-a zdrobit adversarii. Gogea Mitu a câştigat sume de bani astronomice pe care i-a trimis acasă, la Mârșani.

O celebritate avea nevoie şi de o poreclă pe măsură, aşa că olteanul s-a ales cu apelative gen Uriaşul din Mârşani sau Goliath-ul României.

Gogea Mitu a boxat cu supergrei, în Italia și Franța

Mitu Gogea a murit la 22 de ani în condiții neclare

Cariera pugilistică avea să se încheie la fel de brusc și tragic. Pe 2 ianuarie 1936, Gogea Mitu este boxa la Paris. Era sleit de puteri, forma sa fizică fiind evident slăbită de boala de plămâni cu care se pricopsise.

La începutul verii lui 1936, s-a întors cu trenul de la Istanbul la Bucureşti. A contactat din nou o răceală, probabil de la curentul din tren.

A fost internat la spitalul bucureştean Filantropia, iar după câteva zile, la 22 iunie, a încetat din viaţă.

Medicii au declarat drept cauză a decesului tuberculoza, boală de care suferea cronic încă din copilărie. Rudele şi familia au contestat acest verdict. Considerau că medicii au fost cei care i-ar fi cauzat moartea, după mai multe injecţii în jurul buricului.

Ceremonia funerară a avut loc în localitatea natală, în Mârşanii Doljului, de acolo de unde plecase în urmă cu doar cinci ani pentru a cuceri lumea circului

Gigantul se întorcea acum acasă pentru totdeauna, doborât de boală. La câtăva vreme după moarte, scheletul său a devenit obiect de studiu la Facultatea de Medicină a Universităţii din Craiova. Citiți articolul integral în evenimentulistoric.ro


Răpirea care a inspirat-o pe Agatha Christie să scrie ”Crima din Orient Expres”

Cel mai vechi cimitir pentru animale de companie rămâne încă o enigmă

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre