Istoria plină de culoare a coroanei de diamant a reginei Camilla. A fost creată pentru un rege

Coroana actualei regine Camilla a fost creată pentru George al IV-lea, care își ura atât de mult soția încât a exclus-o din ceremonia de încoronare…

Diadema lui George al IV-lea a fost purtată de regina Elisabeta la propria încoronare în anul 1953, iar astăzi s-a aflat pe capul reginei Camilla la deschiderea oficială a Parlamentului. Prima care a fost condusă de un rege de pe vremea lui George al VI-lea.

Diadema de diamant, pentru a-i folosi numele propriu, are o istorie plină de culoare, care datează din vremea prințului regent plin de scandaluri, George al IV-lea. „Monument al gustului cât și vanității”, coroana a jucat un rol important într-unul dintre cele mai notorii episoade din istoria monarhiei britanice.

E vorba de momentul când George al IV-lea și-a exclus soția înstrăinată de la încoronarea din 1821, iar aceasta a fost nevoită să bată la ușile abației într-o încercare inutilă de a fi admisă. De fapt, este o poveste nu despre una, ci despre două coroane.

Coroană de stat nouă cu 12.000 de diamante

La moartea lui George al III-lea, în ianuarie 1820, fiul său George (care fusese regent timp de nouă ani și căruia îi plăcea să creadă că datorită lui Marea Britanie a învins Franța în bătălia de la Waterloo – și nu datorită lui Wellington), a decis ca încoronarea sa să fie una grandioasă. De asemenea, și-a dorit o coroană de stat nouă și l-a însărcinat pe bijutierul de atunci al Coroanei, Philip Liebart de la Rundell, Bridge and Rundell, să creeze una demnă de el.

Rama noii Coroane de Stat a fost realizată cu încastrări deschise pe spate (permițând luminii să strălucească prin pietre) și au fost inserate peste 12.000 de diamante. Safirul Sfântului Edward, care se află acum în vârful crucii Coroanei Imperiale de Stat, a fost plasat în partea din spate, în banda din jurul părții inferioare.

La ce alternativă s-a gândit regele

George intenționase să păstreze coroana odată ce încoronarea s-a încheiat, dar a existat o problemă. Parlamentul a refuzat să plătească pentru ea. Aceasta nu a fost singura frustrare. George al IV-lea avea alte idei cu privire la designul noii coroane și dorea ca motivul tradițional al florii să fie înlocuit cu o afișare mai patriotică a trandafirului și a trifoiului.

De data aceasta, Colegiul de Arme a fost cel care a refuzat permisiunea. Așa că monarhul cheltuitor a luat o nouă tactică. Dacă nu putea concepe sau păstra noua Coroană de Stat, ar fi comandat o alternativă mai pe placul său, nu pentru încoronare, ci pentru călătoria de la Palatul Parlamentului la Abație. Călătoria i-ar fi dat destul timp să se dichisească. În plus, ar fi fost proprietarul ei după aceea. Astfel, în 1820, Philip Liebart a creat ceea ce astăzi se numește diadema de diamant.

1333 de diamante și 169 de perle

Încoronarea a fost programată în același an, deși, în cele din urmă, a fost amânată cu 12 luni, timp în care regele a inițiat o acțiune în justiție pentru a încerca să o deposedeze pe soția sa, Caroline de Brunswick, de titlul de regină, acuzând adulter. Diadema este încrustată cu 1333 de diamante și 169 de perle.

Banda îngustă este mărginit pe ambele părți de perle și este surmontată de patru cruci, crucea din față fiind încrustată cu un diamant galben pal, cu tăietură strălucitoare de patru carate din Brazilia. Între fiecare cruce se află însemnele naționale ale Angliei, Irlandei și Scoției, încrustate cu diamante: trandafiri, trifoi și ciulini.

Nota de plată pentru crearea coroanei și montarea pietrelor prețioase s-a ridicat la 290 de lire sterline, iar costul pentru angajarea lor a fost de 800 de lire sterline (un total de aproximativ 90.000 de lire sterline în banii de astăzi). Nota de plată a crescut și mai mult atunci când încoronarea a fost amânată.

Șapcă de stat din catifea neagră

Apoi a venit momentul 19 iulie 1821, când George al IV-lea a părăsit Parlamentul pentru Abație, purtând diadema orbitoare comandată special pentru el. Din păcate, nimeni nu a putut să o vadă. Regele decisese, de asemenea, să comande o enormă șapcă de stat realizată în mod extravagant din catifea neagră, cu o buclă de pălărie încrustată cu diamante, din care se ridicau copioase pene de struț, camuflând complet diamantele și perlele.

Între timp, George al IV-lea nu a reușit să o învingă pe Carolina, iar aceasta a rămas regină. Din păcate însă, aceasta s-a îmbolnăvit mai târziu și a murit mai puțin de o lună mai târziu. După încoronare, pietrele prețioase din diademă au rămas intacte, iar o factură de 8.216 lire sterline a fost în cele din urmă achitată de rege.

Cine a purtat diadema de diamant

În ceea ce privește noua coroană de stat folosită pentru încoronarea propriu-zisă, aceasta a fost ruptă, iar diamantele au fost returnate proprietarului lor.

Cu toate acestea, la cererea regelui, Rundells a realizat un mulaj din bronz aurit, iar o replică poate fi văzută și astăzi în Turnul Londrei. Diadema de diamant a fost purtată ulterior de regina Adelaide, consoarta lui William al IV-lea (fratele lui George al IV-lea). Nepoata și succesoarea sa, regina Victoria, a purtat și ea diadema și a fost reprezentată cu ea pe timbrele Penny Black emise pentru prima dată în timpul domniei sale.

Mai târziu, aceasta a ajuns la regina Alexandra (soția lui Edward al VII-lea), regina Maria (soția lui George al V-lea), regina Elisabeta, Regina-Mamă, și apoi la Majestatea Sa defunctă Regina Elisabeta a II-a, care a purtat-o pe drumul spre propria încoronare în 1953. Regina Camilla este a cincea regină consort care poartă o coroană creată inițial pentru un rege.