Simona Ionescu / Redactor Șef

Istoria primului film artistic românesc. Actorii s-au și căsătorit

Istoria primului film artistic românesc. Actorii s-au și căsătorit
Pe 28 mai 1896, potrivit istoriei, la cinci luni de la prima expoziție de film de la Paris a fraților Lumiere, o echipă a acestora a proiectat în România primele filme. Un an mai târziu, în 1897 apărut și prima peliculă filmată în țară, cu cel mai important „actor”.

„Parada regală” este lungmetrajul filmat de cameramanul francez Paul Menu, rudă cu frații Lumière, avându-l drept „actor” principal pe regele Carol I pe tron, luându-și locul în fruntea paradei. Documentele oficiale spun că Paul Menu ar fi filmat 16 filme, din care doar două au fost finalizate, apoi lansate.

Părintele neurologiei românești a fost și regizor

Dar Paul Menu nu a continuat cu filmările, iar aparatul l-a vândut celui ce a devenit părintele neurologiei românești, doctorul Gheorghe Marinescu. Primul cineast român. Marinescu, care a fondat și Școala Română de Neurologie, a filmat mai multe pelicule cu tema medicală între anii 1898-1899, dar și primul film științific, „Dificultăți de mers în hemiplegia organică”.

Paul Menu

Primul film artistic românesc a fost „Amor fatal”

Cinematograful românesc a început să producă ulterior filme de acțiune, iar primul dintre acestea a fost, spune istoria, „Amor fatal”. Film mut regizat în anul 1911 de Grigore Brezeanu, avându-i în prim plan pe doi actori celebri ai Teatrului Național din București. Este vorba de Tony Bulandra și Lucia Sturza, care ulterior s-au îndrăgostit și s-au căsătorit. De asemenea, potrivit rador.ro, pe scena Teatrului Național se juca  și piesa „Un amor fatal”, a francezului Marc Fournier.

În 1921 apare primul film de animație românesc, „Păcală pe lună”

Un nume important în cinematografia românească este Leon Popescu, proprietarul și managerul unui cinematograf, care avea relații cu oamenii de elită ai țării. Sprijinit de Leo Popescu a fost produs în 1912 filmul „Independența României”, iar un an mai târziu „Amorul unei prințese”, Răzbunarea și Urgia cerească (The Sky-borne Disaster).

În 1914 apar alte două filme, e vorba de „Cetatea Neamțului” (The German’s Citadel) și Spionul (The Spy) dar, din păcate, au fost sub așteptări. În 1921, românii se vor bucura de apariția primului film de animație produs la noi, creat de un desenatorul celebru, Aurel Petrescu: „Păcală pe lună”.

„Păcală pe lună”, primul film de animație românesc

„Big Bang”, primul film românesc cu sonor

În perioada în care în străinătate au început să apară filmele sonore, cinematografia românească nu a dus-o prea bine, motiv pentru care în perioada anilor 1930-1939 s-au făcut în România doar 16 filme. Pentru ca producțiile să poată fi finanțate potrivit unei legi din 1934 s-a înființat un Fond Cinematografic Național.

A fost un moment important pentru că industria a început să-și revină. În acel an s-a făcut și primul film românesc cu sonor, musicalul „Big Bang”, regizat de celebrii Nae Stroe și Vasile Vasilache, cu inegalabilul Grigore Vasiliu Birlic. Cinci ani mai târziu, în anul 1939 a ieșit pe piață „O noapte de pomină”, purtând semnătura lui Ion Șahighian, care s-a bucurat de un mare succes în rândul românilor. Cu un an înainte însă, Oficiul Național al Cinematografiei a produs documentarul „Țara Moților”, peliculă care a câștigat și un premiu la Festivalul de Film de la Veneția.

Toma Caragiu în „Nufărul roșu”. Sursă foto: facebook

„Nufărul roșu”, primul film românesc color

Primul film românesc care a înregistrat un succes colosal în anul 1943 a fost „O noapte furtunoasă”, o peliculă inspirată după creația lui Ion Luca Caragiale, care a avut premiera la cinema ARO din București. Iar primul film color care s-a făcut în România, „Nufărul roșu”, a avut premiera în anul 1955, în această peliculă debutând una dintre marile valori ale României, Toma Caragiu.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre