Vechile cartiere, de fapt comune separate de Capitală purtau denumirea de enorii, fiind numite după preotul din parohia respectivă. Lucruri pe care nu vi le-a spus nimeni.
Enoriile s-au păstrat undeva în secolul al XVII-lea când, datorită influenței otomane, au fost numite mahalale. Iar un secol mai târziu, pentru că Bucureștiul era micul Paris, oamenii au numit mahalele drept… „quartier”.
Dorobanțiul a fost locuit încă din anii 1800
Unul dintre cele mai luxoase cartiere din București, Dorobanți, a fost locuit încă din anii 1800, când era doar o simplă mahala, potrivit Scena9. În trecut se numea Ulița Herăstrăului pentru că lega zona Herăstrău de restul Bucureștiului. A primit numele de Dorobanți de la trupele de soldați care făceau instrucție în acea zonă. Denumirea de cartierul Dorobanți a intrat în vigoare din anul 1878.
Cotroceni, moșia lui Șerban Cantacuzino
Un alt cartier renumit al Bucureștiului este Cotroceni. Conform istoricilor, numele acestuia vine de la verbul „a cotroci”, care se traduce prin „a stococi” sau „a adăposti”.
La început pe aceste meleaguri a fost renumita mănăstirea Cotroceni, iar în pădurea Cotrocenilor se spune că s-ar fi ascuns haiducii și tâlharii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în acest cartier regele Ferdinand a ridicat renumitul Palat Cotroceni, reședința de azi a președintelui României.
Balta Albă și cadavrele bolnavilor de ciumă bubonică
Dintre toate cartierele bucureștene, cel cu o poveste cea mai tristă este Balta Albă. Potrivit documentelor din secolul al XIX-lea, în București a avut loc o epidemie de ciumă bubonică, iar cadavrele celor care mureau erau aruncate în groapa cu var a cartierului. Când dădea ploaia, varul din groapă ieșea la suprafață și se formau bălți albe…
Crângași, cartierul săracilor
Pădure în trecut, prelungire a Codrilor Vlăsiei, Crângașiul a fost locuit cu 200 de ani în urmă. Acest lucru a fost scos la iveală de descoperiri arheologice, în urma cărora s-au găsit nu doar monede romane, ci și un cuptor antic. Crângași a început să fie populat în anii 20, dar aici își duceau zilele familiile sărace.
Sursă foto: www.cotroceni1900.ro, turismistoric.r
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook