Deși a primit o educație aleasă la mănăstire, Madame Claude, femeie puternică și bogată, a deținut bordelul parizian pentru cei bogați și celebri, președinți și miniștri. Matroana a murit la vârsta de 92 de ani.
Transmitea secrete autorităților franceze
În perioada ei de glorie, Madame Claude avea angajate peste 500 de fete. Clientela sa era formată doar din domni de elită și cu dare de mână, precum John F. Kennedy, șahul Iranului și patronul Fiat sau Giovanni Agnelli. Acești bărbați i-au oferit o anumită protecție, dar ea s-a ferit în cea mai mare parte de probleme cu poliția, transmițând în secret autorităților franceze discuțiile „din pernă” ale clienților.
Apreciată de cei bogați și celebri
A doua fiică a unei familii modeste din Angers, Grudet s-a născut în 1923. Când a ajuns la Paris în anii 1950, a intrat în compania infractorilor și a început să lucreze cu fete care făceau cea mai veche meserie din lume, fiind foarte apropiată de cei bogați și celebri.
A devenit astfel, în perioada anilor 60, cea mai vestită matronă, la care apelau preşedinţi, actori celebri şi oameni de afaceri cunoscuţi. A primit educație la mănăstire și a luptat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Și Aristotel Onasis a trecut pe la bordelul femeii
Stabilimentul din strada Marignan, la numărul 18, situat în spatele bulevardului Champs-Elysees, era viziat de influenţi oameni de afaceri, printre care magnatul grec Aristotel Onanssis sau Henry Ford, de fostul preşedinte american John F. Kennedy, actorul Marlon Brando sau de Şahul Iranului.
Dar fetele erau solicitate şi de şefi ai Mafiei, favoruri care îi garantau lui Madame Claude protecţia, după cum a dezvăluit biograful William Stadiem pentru revista Vanity Fair.
Kennedy îi cerea matroanei să-i trimită o fată care să semene cu soția lui, Jackie
Adesea, escortele erau trimise cu avionul în toate colţurile lumii, acolo unde erau solicitate de clienţi importanţi.
Astfel preşedintele JFK îi cerea adesea lui Madame Claude o fată care să semene cu Jackie (soţia lui JFK), dar să fie mai sexy. Aristotel Onassis şi fosta sa soţie, cântăreaţa de operă Maria Callas, se numărau printre clienţii obişnuiţi ai casei, surprinzând-o chiar şi pe versata matroană cu cererile… deocheate.
Fetele primeau tablouri de la pictorul Marc Chagall
Foarte iubit de fetele matroanei Claude era pictorul Marc Chagall, care le lăsa tablouri cu ele. Şahului Iranului obișnuia să i se trimită un grup de fete în fiecare vineri, ca să-l însoţească în avionul privat cu destinaţia Teheran.
Potrivit Daily Mail, dictatorul libian Muammar Gaddafi se bucura, la rândul lui, de discreţia matroanei franceze. Chiar și regizorul Roger Vadim a solicitat o roșcată, când a vrut să facă nebunii alături de soția sa din acel moment, actrița Jane Fonda.
Cât privește tarifele percepute de bordelul parizian, acestea erau piperate, dar justificate, ţinând cont de clientelă şi de atenţia cu care erau selectate fetele. O fată rezervată pentru după-amiaza costa echivalentul azi a 250 de euro, între ora 20:00 şi 02:00 dimineaţa preţul ajungea la 500 de euro, iar pentru o zi întreagă clienţii plăteau peste 800 de euro.
Preţul pentru un weekend plin era negociabil, iar matroana oprea 30% din ceea ce încasau cele 400 de fete care lucrau pentru ea.
„Lebedele” erau alese pe baza recomandărilor
Madame Claude considera că fetele meritau fiecare bănuț, iar săptămânal aproximativ 20 de „aspirante“ băteau la uşa bordelului de lux în dorinţa de a deveni una dintre angajatele stabilimentului.
Matroana prefera să-şi aleagă „lebedele“, după cum îi plăcea să le numească, pe baza recomandărilor şi din rândul cunoştinţelor sale. Multe erau soţii plictisite care doreau să cunoască lumea bună, studente, modele care lucrau pentru cele mai mari case de modă ale vremii. Important era să fie foarte frumoase, manierate și educate.
Madame Claude supunea fetele chiar și la teste de cultură generală
Fetele erau selectate numai dacă treceau cu brio toate testele madamei, inclusiv teste de cultură generale, în timpul cărora erau întrebate care este formula chimică a apei sau care este cel mai lung râu din Europa.
Selecţia presupunea şi un „test al genţii“, când matroana inspecta conţinutul poşetei domnişoarelor şi cele dezordonate erau excluse pe loc. Decizia finală era luată după ce fetele erau testate și de prietenii matroanei, bărbaţi care îi spuneau cine merită să rămână, la cine să renunţe şi cine are potenţial, dar trebuie „şcolită“.
Niciun detaliu nu era trecut cu vederea de Claude. După ce intrau pe mâna ei, matroana le îmbrăca din cap până în picioare la cei mai buni croitori, hainele fiind alese chiar de ea şi le trimitea în străinătate ca să-şi „lărgească“ orizontul, să-şi îmbogăţească bagajul cultural. Dar şi pentru că îşi dorea ca angajatele ei să cunoască bine cât mai multe limbi străine.
Matroana nu aproba niciodată operațiile de mărire a sânilor
Matroana plătea intervenţiile estetice pentru cele care aveau nevoie de ajustări la nas, buze sau în zona ochilor. Mărirea sânilor era singura intervenţie estetică pe care nu o aproba, Calude fiind convinsă că „niciun chirurg nu poate să facă o treabă mai bună decât a făcut Dumnezeu“ în această privinţă.
Madame Claude a trăit singură ultimii ani din viață, alături doar de pisicile ei
Multe dintre fetele care au lucrat pentru matroană au reușit să-și facă o carieră la Hollywood, altele au devenit modele sau s-au căsătorit cu bărbați bogați. Madame Claude a trăit singură ultimii ani din viață, alături doar de pisicile ei.
Singurul ei copil, o fată, a rupt orice legătură cu ea. Conform Vanity Fair, multe dintre fetele care au lucrat de-a lungul timpului pentru celebra matroană din Paris au reuşit să-şi facă o carieră de succes la Hollywood, altele au devenit modele cunoscute ori s-au căsătorit cu bărbaţi bogaţi.
Povestea vieţii zbuciumate a matroanei a fost redată în mai multe filme, printre care şi pelicula „Madame Claude“, din 1977, în regia lui Just Jaeckin. Ea a fost subiectul mai multor filme franceze, printre care Madame Claude de Just Jaeckin, regizorul filmului Emmanuelle din 1974. Madame Claude s-a stins la 92 de ani.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook