Mănăstirea Cetățuia, ridicată pe un deal din apropiere de Iași, rămâne unul dintre cele mai frumoase și mai bine păstrate monumente ale Moldovei. De câteva decenii circulă o legendă urbană captivantă care adaugă un strat de mister: existența unui tunel secret și a unei peșteri uriașe sub dealul Cetățuia, unde s-ar fi găsit 13 lespezi misterioase care prezentau trecutul și viitorul lumii.
Ctitorită în secolul al XVII-lea de domnitorul Gheorghe Duca Vodă, mănăstirea Cetățuia, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a servit ca refugiu și simbol al puterii.
Domnitorul Duca, care a murit în Polonia a fost adus și înmormântat în creația, Mănăstirea Cetățuia, de care se leagă o legendă tulburătoare. Se spune că aici ar exista o peșteră secretă, unde s-ar fi aflat 13 lespezi de piatră pe care ar fi scrise trecutul și viitorul lumii.
Blestemul lespezilor de piatră: oricine ar profana locul ar muri în chinuri, împreună cu urmașii săi
Potrivit legendei, domnitorul Duca Vodă, care a ctitorit mănăstirea Cetățuia, ar fi ordonat, în 1678, săparea unui tunel spre mănăstire pentru securitate personală. Arhitecți austrieci și italieni ar fi fost aduși discret, iar lucrările s-ar fi desfășurat iarna pentru a traversa Bahluiul înghețat.
În primăvara lui 1680, echipa ar fi dat peste un zid de granit, dincolo de care se deschidea o peșteră imensă cu peste 100 de metri lungime și 20 de metri înălțime. În centru, un sanctuar de 5 pe 2 metri cu semne ciudate, iar pe pereți oseminte și cranii.
Cel mai uluitor: 13 lespezi de piatră cu desene și inscripții care arătau întregul trecut și viitor al lumii. Una dintre ele ar fi conținut un blestem teribil: oricine ar profana locul ar muri în chinuri, împreună cu urmașii săi.
Manuscrisele lui Dimitrie Cantemir ar fi atras cercetători masoni care ar fi murit într-o surpare
Schița peșterii secrete de la mănăstirea Cetățuia. Sursă foto: lovendal
Legenda continuă cu domnitori ulteriori. Ștefan Petriceicu și Dumitrașcu Cantacuzino ar fi explorat peștera și ar fi folosit-o ca depozit de comori.
În 1710-1711, Dimitrie Cantemir, ajutat de Ion Neculce și Savin Zmucilă, ar fi cercetat-o înainte de exilul în Rusia. Manuscrisele sale, pretins descoperite de ruși la Ermitaj în jurul anului 1900, ar fi atras cercetători masoni care au încercat accesul prin tuneluri în 1908-1911, dar ar fi pierit într-o surpare.
Profețiile uluitoare de pe lespezile de piatră
În 1913, profesorul Matei B. Cantacuzino și fiul său Vasile ar fi găsit comoara, bucurându-se de ea doar puțin timp, pentru că ambii au murit tragic în anii următori.
Povestea ajunge la punctul culminant în 1925, când prietenul lui Vasile, profesorul A.C. Cuza (politicianul fondator al Ligii Apărării Național-Creștine), ar fi reluat cercetările. Conform legendei, el ar fi descoperit pe două lespezi profeții uluitoare și ar fi propus donarea statului român, dar masonii s-ar fi opus.
Lespezile i-au oferit lui Hitler „cheia” destinului?
Printr-o cunoștință, Cuza l-ar fi contactat direct pe Adolf Hitler, pe atunci lider al NSDAP. Presa ieșeană din 23 septembrie 1932 ar fi publicat o declarație a lui Hitler care dorea să-l cunoască pe Cuza.
În decembrie 1932, o parte din lespezi din peștera secretă de la mănăstirea Cetățuia ar fi ajuns la Hitler, iar exact o lună mai târziu, pe 30 ianuarie 1933, acesta devenea cancelar al Germaniei. Se pare că plăcile profetice i-ar fi oferit lui Hitler o „cheie” a destinului, legând misticismul românesc de ascensiunea nazismului. După al Doilea Război Mondial, călugării ar fi zidit intrarea în tunel pe zeci de metri, transformând zona în cramă pentru a ascunde totul.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
